Toate pisicile lui moş Ion erau negre ca smoala, cu ochi verzi. Toate se numeau “ Ţigănică”. Sexul mâţelor conta puţin. Important era că le chema pe toate la fel, de parcă cea de dinainte nu ar fi dispărut.
Cum dispăreau? Ori le călca vreo maşină, ori se-mbolnăveau de boală pisicească, ori se duceau să se-mperecheze pe undeva şi nu se mai întorceau…
Dar, având toate acelaşi nume, nu băgai de seamă că e altă pisică (sau motan). Părea unică şi imortală.
Moş Ion avea gard înalt în faţa casei, din scândură lată, dată cu var alb. Cu var, nu cu vopsea. Odată, demult, aşa era.
Primăvara, imediat ce începea soarele să stea pe cer mai mult, ieşea lumea la văruit: copacii până la jumate, gardurile până sus, bordura de la trotuar. Universul meu de copil părea o bidinea care spoia totul cu alb.
Ţigănică, nu. El rămânea negru ca păcura şi se-ntindea la soare alene şi pretutindeni.
Moş Ion nu avea pe nimeni. Doar nişte flori de portolac, întinse prin curtea lui pietruită. Şi cred că mă avea pe mine pentru că-mi spunea mereu, când mă duceam la el din drag, plictiseală sau chef să-mi toarcă pisica-n braţe: „Când oi muri, să-mi aprinzi lumânare la mormânt. Îmi promiţi?“
Cred că se temea că va fi uitat, că nu-l va pomeni nimeni. Eu promiteam. Dar nu prea gândeam la vorbele lui, habar n-aveam ce este moartea. După ce mă umpleam bine de păr de mâţă neagră… plecam.
La mormântul lui moş Ion, am fost o singură dată. Dar l-am gândit mereu. Povestea asta e o lumânare.
Foarte frumos, foarte, foarte.
Da, Liliana e minunată.
Şi gândul meu.
al meu este„gray tabby” și este vegetarian-iarbă din semințe de ovăz,ce le cultiv din 3 în 3 săptămâni ! În plus este semi-carnivor,linge doar sosul de la conservele cu carne ! Desigur mănîncă boabe uscate„cat food” !
http://www.bing.com/images/search?q=Tabby+Cat+With+Green+Eyes&FORM=IRTRRL&crslsl=0
Ai ajuns să-i cultivi seminţe, Seva? Fericit motan!
Creca daia ati dorito pe Makeba, dna Ana. Cai ca matza raposatului Ion.
Aveti cal, dna Seva ? Ca parca ceati ceva de ovaz…
Nevastamea mia zis sai cumpar 1 inelpe care la vazut ea in vitrina. Am fost, ii venea perfect, dar iam zis sa se razgandeasca, ca o ingrasa…
Erata curului : inel, nu inelpe
RRaj…onorată !
Onoarea-i da partea mea,draghe Dra Liliana.
Ana Ana sarumana si ochisorii cei cu licarire de intelighentie intransii ! Credeti ca-i normal ca Neculai sa primeasca ajutor de incalzire de la primarie ? Io nu i-as da, ca e paros pe pept, picere si cocoashe…
Dna Ana, da di ce nu vorbiti cu noi ? Aveti copchii mici, au faceti magiun si puneti zacustili ?
Tre sda trag futaiul de toamna, ca sa mai racorit vremea…
Aoleu, iertaţi-mă, pe Nora s-o trageţi la răspundere, că din cauza ei nu mă mai atenţionează nimic că-s comentarii pe blog.