Dialogos

Gărgăriță cu pălărie

„Nu mai simţisem de foarte mult timp că cineva crede în mine“

Am scris AICI sâmbăta trecută despre situația fără ieșire în care se aflau Alexandra și fetița ei, în vârstă de zece luni. Am scris diferit decât o fac de obicei, am vrut să fie limpezi lucrurile, am scris, cumva, fără emoție, dându-mi seama că era imens de multă emoție în faptele pe care vi le-am descris. […]

Acsinte tânără

Mărțișoare

Doamnelor, luați și de la mine câteva mărțișoare, nu cu șnur alb-roșu, ci cu liniuțe de la capăt: – să nu vă mai întrebe bărbatul „Ce-avem de mâncare?“, de parcă v-ați născut cu responsabilitatea hrănirii lui; – să nu mai auziți „Mai avem lapte/pâine/brânză etc.?“, ca și cum aprovizionarea cu alimente este tot un dat femeiesc; […]

Foto Radu Gasler

Anul la capătul căruia ești viu e un an bun

… oricât ar fi fost de prost. În ce-l privește pe următorul, degrabă venitoriu, nu vă puneți speranța în chiloții roșii și nici în banii împachetați frumos într-un șervețel și potriviți în aceiași chiloți, că nu există nicio legătură cu obiceiul ăsta păgân, poate de la mama noastră Lucy, splendida australopitecă, să vină el. De când […]

Vincent van Gogh

Vedere de Anul Nou

Omul merge pe drum, pe drumuri, împreună cu alţi oameni. C-aşa-s drumurile, lungimi de om, de cai, de roţi, de praf şi de smoală. Şi merge el, şi vede el, vede lucruri şi oameni, vede vârtej, lumini, îi mai miroase a scorţişoară sau a cârnaţi făcuţi în case. Şi tot mai merge, că n-a ajuns, că […]

Octavia Țarălungă

Proba de evantai sincron

M-am urcat ieri în autobuzul 300 de la capătul lui, Piața Chibrit, și m-am așezat la fereastră. Am locuit cândva în zona aia și am, ca orice om, nostalgiile mele, așa că mă uitam pe geam la străzi, la oameni, la copaci. Afară, se nehotăra a ploaie, înăuntru era destul de cald. La un moment […]

Alfred Stieglitz – Hands and Scratch

Când omul strigă după om

Se poate întâmpla ca strigătul de viață al unui om să sune ca un strigăt de moarte. Am auzit un astfel de strigăt astăzi, pe Facebook. O femeie își lua la revedere de la prietenii virtuali, spunând că nu mai face față. În momentul în care am văzut eu postarea ei, trecuseră deja șase ore. […]

Mircea Goia 1 (3)

Întâi se aprinde o lumină mică…

… foarte mică, asemănătoare ca anvergură cu întredeschiderea ochilor. Dar pe interior. Nu știi niciodată ce-ai putea lumina pe-acolo și e mai bine să nu te sperii. S-o iei încet, din aproape în aproape. Treaba asta cu aproape are două înțelesuri. Unul ar fi cel adverbial, adică te-apropii ușor de necunoscutul care ți se întredeschide […]

Autism

O îmbrățișare

Îmi dădusem întâlnire cu ea la Cercul Militar. Îi spusesem că a venit iarna prea din toamnă şi că mă duc să-mi iau cizme. Era octombrie 2005 şi mi-era foarte frig. Doamna mi-a spus c-o să vină cu fetiţa ei, de 16 ani, care are autism. Nu ştiam mare lucru despre asta, doamna a ţinut […]

Taxi

Un prezent, vă rog!

– Bună seara! Sunteți liber? – Bună! Da, sunt. Unde mergem? – Delea Nouă nr. 48. – Nu știu unde e. – Nici eu, domnule. Cum facem? – O găsim noi, că nu suntem tâmpiți. – Fără GPS? – Fără. Sau, dacă vreți, vă las la un taxi. Dacă găsim, că e vineri și vinerea […]