Tag: bucurie

17036743_1204369942964498_1876397306_o

Ce câștigi, de fapt, la olimpiadă

Libertate. Sigur, tu poți să vrei și premii, adică recunoaștere, sunt bune premiile, dar niciunul, nici cel mai mare, nu se compară cu libertatea ta în fața foii albe. Asta pentru că nota aia de la olimpiadă, oricare ar fi ea, nu are cum să te afecteze. Adică nimic rău nu are cum să ți se-ntâmple. […]

Căsuțe

Extravilan

La marginea limbii cuvintele îngheață fierbinte ca niște case în marginea pădurii departe de sat nu se văd de la ultima casă încolo focul lor arde înzăpezit încălzește omul nu topește fiara focul de la marginea limbii cântă în dialectul lui bătrân pe care numai el, focul de la marginea limbii, îl știe pe dinafară […]

Colectiv

Fata din Colectiv și steagul scoțian al României

Am ajuns aseară-n Piața Victoriei și m-am dus la locul de-ntâlnire cu prietenii mei. E același în fiecare zi, ca să ne găsim. Am primit un telefon de la o altă prietenă, care mi-a zis: „Ana, am venit singură și-aș vrea să vin cu tine, cu voi.“ M-am dus și-am luat-o de la Antipa. La un […]

Initial

Rahmaninov și supă la plic. Pe cracă

Rahmaninov era mai tot timpul, supă la plic, doar când chiar rămâneam fără niciun ban și intram în rezervele strategice. Aveam pick-up în camera de cămin și foarte multe viniluri. Și casetofon aveam, era bun la o aniversare sau la un chef nepremeditat. Momentul „supă la plic“ era semnul sărăciei lucii. Înainte de ea, treceam […]

Moș Crăciun cravată

Cravata cu Moș Crăciun

Fusei la un spectacol foarte bun, cu public iubitor de muzică clasică și poezie. Oameni îmbrăcați elegant, fapt normal pentru un astfel de eveniment. La pauză, urcând eu și coborând niște scări, îmi apare în fața ochilor cineva cu totul și cu totul neașteptat pentru o seară de 15 ianuarie. Moș Crăciun. Cu sania, cu […]

18237682085_22256c42e9_b

De Crăciun, harababură

Și de Paște e cam la fel, c-așa e familia noastră, una de zăpăciți. Numai că la noi acasă, de Crăciun se deschide lada cu nebunie. Mai mult decât oricând. Nu m-am gândit niciodată să fiu de Crăciun în altă parte decât cu ai mei. Cât au trăit bunicii, eram toți în casa lor. De când […]

11011181125_ab376aa330_b

Murgu

În general, era un om taciturn, iar când vorbea, eu nu înţelegeam mai nimic din ce spunea. Cred că suduia încetişor în timp ce căuta sub tejghea monedele mărunţele, de aluminiu, să-ţi dea rest. Era un om înalt şi mătăhălos, cu părul cenuşiu şi fără chip. Nu-i văd decât mâinile mari, grele, moi, mâinile alea […]

img_5459

Unde se duc inimile cicatrizate când se duc?

Pentru că sigur au un loc al lor. Poate un câmp auriu, cicatrizat și el pe ici, pe colo, poate o linguriță de nor alb, de munte, ori poate au marea lor cea mare, cea mai mare, cicatrizată în adâncuri, caldă și roșie la țărm. Sau poate locul inimilor cicatrizate e-n inimile noastre pletorice, neapărat […]

bach

Bach, ‘re-ați ai dracu’!

Era vară spre toamnă și era petrecere. La noi, în anii ăia, anii 80, în vacanțe, când ne strângeam toți la țară, petreceri erau de cel puțin cinci ori pe săptămână. Le făceam numai în curte, negociam mereu cu bunicii sau cu părinții, ne primeau alternativ, dar nu le venea rândul așa de des fiindcă […]