Tag: durere

Păpușa ruptă

Umărul păpușii

Nu știu cum sunteți voi, dar eu, ca mamă, am greșit de foarte multe ori, încă de când fata mea era foarte mică. Acum știu de ce, atunci habar nu aveam, eram mult prea durută ca să mai aibă pe unde să-mi intre înțelegerea. Ceva, ceva totuși simțeam, chiar dacă nu reușeam să duc simțirea […]

Căsuțe

Extravilan

La marginea limbii cuvintele îngheață fierbinte ca niște case în marginea pădurii departe de sat nu se văd de la ultima casă încolo focul lor arde înzăpezit încălzește omul nu topește fiara focul de la marginea limbii cântă în dialectul lui bătrân pe care numai el, focul de la marginea limbii, îl știe pe dinafară […]

img_5459

Unde se duc inimile cicatrizate când se duc?

Pentru că sigur au un loc al lor. Poate un câmp auriu, cicatrizat și el pe ici, pe colo, poate o linguriță de nor alb, de munte, ori poate au marea lor cea mare, cea mai mare, cicatrizată în adâncuri, caldă și roșie la țărm. Sau poate locul inimilor cicatrizate e-n inimile noastre pletorice, neapărat […]

te_poster_ro_oficial

Sunt cine m-am lăsat să fiu

O supraviețuitoare de la Auschwitz povestea cândva cuiva ce anume i-a schimbat ei viața. Nu suferințele cumplite din lagăr, ci un lucru pe care ea însăși l-a făcut. În drum spre lagăr, în tren, era cu fratele ei, în vârstă de trei ani. Când au au fost dați jos din tren, a observat că micuțul […]

Limba română

Pe vârful limbii…

… îmi țin inima e ca o mărgică ba nu e ca o minge din aia colorată și legată cu elastic cu care mă jucam când eram copil numai că mingii ăsteia nu i se rupe elasticul nici când râd nici când plâng nici când visez e drept că i se întinde până la spaimă […]

12772911_942239109163201_1603150121_o

Efectul omului asupra omului

„Crezi că poți să conduci sau mai stăm un pic, să ne revenim după spectacol? Dar știi ceva? Dacă nu poți, lăsăm mașina aici și venim s-o luăm mâine. Hai, mai bine, să mergem pe jos, eu am nevoie“. Ieșiserăm toți trei, un copil și doi adulți, de la teatru. „Nu, nu, pot să conduc, […]

Acsinte rana

Circuitul rănii în natură

Un om ședea mic, mic, copil era și îl ploua. Nu cu apă îl ploua, nu cu lacrimi, cu alea se ploua singur. Îl ploua cu mama și cu tata. Și pentru că ședea sub furtună a-nceput de mic ce era să se creadă mărunt. Azi așa, mâine tot așa, de poimâine nu mai zic. […]

Acsinte lecții

Dragoste. Curs intensiv

Vezi că acolo arde, ai grijă să nu cazi, te murdărești, mamă, și te-mbolnăvești, uite-așa se ține furculița, cuțitul îl pui în dreapta, întâi faci temele, după aia te joci, trage pantalonii, să nu răcești la spate, vezi să nu-ți scoți ochii cu bățul ăla, nu, nu, nu băga-n gură, că s-ar putea să te-neci!  […]

Acsinte familie

Nervii nervilor noștri

Sper că nu și în veacul veacului, ca-n celebrul testament domnesc. Dar, dacă nu suntem atenți, se poate și asta. Da, sigur că suntem diferiți, că unii dintre noi sunt mai ușor de-aprins în furie și mai degrabă vărsători de vorbe grele decât alții. Dar nu suntem nici noi doar propriile sedimente ale propriilor vieți […]

Acsinte decoraţiuni

Decoraţiuni interioare

Era micuţă de statură, subţire ca un fir de cafea la ibric şi-o chema Clara. Întâi, adică pe la şaptesprezece ani, nu i-a plăcut că-i minionă. Toate fetele erau mijlocii sau înalte, numai ea rămăsese mică. O durea ceafa mai mereu pentru că trebuia să-şi ridice gâtul când vorbea cu oamenii. Făcuse şi riduri pe […]