De la Ana la caiafe

Acsinte fericire

Cu fericirea peste ochi

Mama îmi zicea, când eram mică: „Mamă, niciodată să nu le dai oamenilor peste ochi cu fericirea ta. N-ai de unde să știi ce suferință e-n sufletul omului din fața ta. Și când ți se-ntâmplă ceva care te bucură mult, să fii un pic rezervată, mamă, când îi spui altcuiva. Poate omului ăluia îi amintește de […]

Acsinte femei

Femei și timpuri

„V-ar fi plăcut să trăiți într-o altă epocă?“ Am auzit de câteva ori întrebarea asta și de fiecare dată mi s-a făcut frică. Nu, n-aș fi vrut să trăiesc într-o altă epocă, mă bucur enorm că trăiesc în asta, așa cum e ea. N-aș fi vrut în niciun caz să fiu femeie în altă epocă. […]

17036743_1204369942964498_1876397306_o

Ce câștigi, de fapt, la olimpiadă

Libertate. Sigur, tu poți să vrei și premii, adică recunoaștere, sunt bune premiile, dar niciunul, nici cel mai mare, nu se compară cu libertatea ta în fața foii albe. Asta pentru că nota aia de la olimpiadă, oricare ar fi ea, nu are cum să te afecteze. Adică nimic rău nu are cum să ți se-ntâmple. […]

Colectiv

Fata din Colectiv și steagul scoțian al României

Am ajuns aseară-n Piața Victoriei și m-am dus la locul de-ntâlnire cu prietenii mei. E același în fiecare zi, ca să ne găsim. Am primit un telefon de la o altă prietenă, care mi-a zis: „Ana, am venit singură și-aș vrea să vin cu tine, cu voi.“ M-am dus și-am luat-o de la Antipa. La un […]

Oameni

Oameni. Oamenii

A ars Bamboo. Clubul. Din temelii. Toată lumea a auzit de Bamboo, chit că n-a călcat pe-acolo. Că de la țigară, că de la instalația electrică, unii au simțit miros de cablu încins, că n-avea clubul autorizație ISU. În fine, de la om a ars, tot de la om. De la unul sau de la […]

Moș Crăciun cravată

Cravata cu Moș Crăciun

Fusei la un spectacol foarte bun, cu public iubitor de muzică clasică și poezie. Oameni îmbrăcați elegant, fapt normal pentru un astfel de eveniment. La pauză, urcând eu și coborând niște scări, îmi apare în fața ochilor cineva cu totul și cu totul neașteptat pentru o seară de 15 ianuarie. Moș Crăciun. Cu sania, cu […]

scara

Scara proștilor și a deștepților

Ce-mi place mie cel mai mult la scara asta e că drum mai viu decât ea n-am întâlnit. Când n-o aleargă de sus în jos și de jos în sus, cu picioarele, oamenii o aleargă cu mințile și cu sufletele. Și tot așa, în iureș, de la un capăt la altul, ba, uneori, și bătătorind […]

pop_8489unu

Moartea nu are preferințe sexuale

„Și-ai să-mpărățești tu lumea?“ Așa-mi zicea bunică-mea de câte ori vedea că mă-ncăpățânez în vreo prostie. Dar îmi zicea și când aveam dreptate, însă nu era o dreptate liniștită, ci mă-ncrâncenam în ea, mă enervam că ceilalți nu-nțeleg, voiam să le demonstrez eu lor că habar n-au, că-s vai de capetele lor. Iar că nu-mpărățesc […]

bach

Bach, ‘re-ați ai dracu’!

Era vară spre toamnă și era petrecere. La noi, în anii ăia, anii 80, în vacanțe, când ne strângeam toți la țară, petreceri erau de cel puțin cinci ori pe săptămână. Le făceam numai în curte, negociam mereu cu bunicii sau cu părinții, ne primeau alternativ, dar nu le venea rândul așa de des fiindcă […]

Acsinte copil

Școala și spitalul. O frică și-o groază

Întâi, ne-am dat seama c-am fost mințiți. Deci, furați. Minciuna este furt de încredere. După ea, întotdeauna, potopul. Iar pe domnul potop l-am trăit noi, și cu vârf, și-ndesat, că n-a fost potop de apă, ci de gunoi. Spaima de autoritate am moștenit-o din comunism, iar cei care au devenit autorități după revoluție s-au folosit cum […]