Era soare, era plajă, era Vamă. Vama Veche. Era duminică, deci arhiplin. Îmi găsisem un colț umbrit și închisesem ochii, ascultam vântul furios și valurile înnebunite de el. Lângă mine, au apărut doi domni care au început o conversație. N-am crezut niciodată că lumea trebuie să se-nvârtă după mine ca după soare, aia nu era […]
O cheamă Alexandra. E tânără, e mamă, e îngrozită. Fetița ei are zece luni. O să vă spun povestea lor pe scurt, pentru că ele două se află acum într-un centru de ocrotire și e vital să fie protejate în continuare. Pe de altă parte, sunt amănunte în povestea asta care mă tem că ar […]
Am auzit fraza asta – „Tot ce ne-a mai rămas e calitatea vieții, numai ea e importantă de-acum“ – într-un moment în care tocmai primisem o leucă-n moalele capului. O veste proastă, cea mai proastă posibil, dată de un doctor de față cu pacientul. Pacient pe care îl iubeam foarte mult și alături de care […]
Am văzut într-o zi doi pui de pisică la scara blocului, se hârjoneau. Erau amândoi tigrați, așa că le-am zis Tigrana și Sandokan, știți voi, tigrul malaezian. Fetița și-a primit numele după Tigran Hamasyan, pianistul armean, pun un cântec acum. Aveau […]
Se poate întâmpla ca strigătul de viață al unui om să sune ca un strigăt de moarte. Am auzit un astfel de strigăt astăzi, pe Facebook. O femeie își lua la revedere de la prietenii virtuali, spunând că nu mai face față. În momentul în care am văzut eu postarea ei, trecuseră deja șase ore. […]
Acum, când scriu, aud cearta vecinilor. Blocul ăsta a fost într-un așa hal proiectat, că se-aude în curtea lui interioară și dacă vorbești încet din bucătărie. Dacă vorbești normal, nu tare, de la parter la etajul opt aud locuitorii a două scări ce ai tu de spus. Așa se face că în fiecare zi toți ascultăm, […]
În decembrie 1989, trăiam groază şi speranţă. Astea două la un loc tulbură cumplit un om, darămite o naţiune. Au murit mulţi oameni atunci. Noi, generaţia mea, eram copii, adolescenţi. Auziserăm despre revoluţii şi războaie de la bunici. Nici părinţii noştri nu le apucaseră. Ni se schimbase lumea în câteva zile. Eram dintr-odată liberi. Nu […]
Preafericirea ta, părinte, M-am bucurat când Sfântul Sinod te-a ales să fii Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Îmi iartă, rogu-te, absenţa pronumelui seniorial şi primeşte-mi, rogu-te, respectul întreg, în absenţa formulei ceremonioase de adresare. Sunt zile grele în care fraţii se strâng unii în alţii sau aşa ar fi bine să facă. M-am bucurat când ai […]
Grăbeam o stradă lungă, strâmtă şi plouată cu sârg. Nu eram singură, ci cu Roxana, colega mea. Pe trotuar, din partea opusă, veneau doi bărbaţi. Unul dintre ei, înalt, subţire, c-o barbă-n neorânduială, c-aşa-i expresia, nu?, cu hainele ponosite, cenuşii, cu ghetele aproape ca alea pictate de olandez, împingea căruciorul în care se afla celălalt. […]
N-o să mă lungesc. Nu vreau să te sensibilizez. Vreau doar să te fac atent. Să fii prezent, dacă lângă tine se întâmplă asta. Poate fi un copil, poate fi un adult. E la fel de vulnerabil. Debutul nu e relevant. Ce am văzut eu a fost cu disconfort abdominal: o dată durere, altă dată […]