Ana Barton
  • Căprării
    • Epicderma
    • Drumult
    • De la Ana la caiafe
    • Viituri de scriituri
    • Samizdat
    • Ospecioi
    • Copilege
  • Parcă eu știu cine sunt…
Ana Barton
Reading now
Coperta_Mamifer

Cizmuliţe cu usturoi

Dec 04, 2015
Colinda1-36

Colindă bătută, ca la Clopotiva

Noi 27, 2015
Raj sef

O damă referent

Noi 26, 2015
Seren

Un sac, doi sucks

Noi 24, 2015
Anastasia autograf

A doua palmă

Noi 22, 2015
Mâna

Mâna aia care…

Noi 19, 2015
Biblioteca

Cârdu’ de cărţi

Load more

Cizmuliţe cu usturoi

Drumult de Ana Barton / 6 decembrie 2015
next
Use ← → keys to navigate
  • A+ A-

Nu ştiu cum e cu nuiaua de Moş Nicolae. Nici cu pupatul copiilor numai în somn. Amândouă îmi sunt străine.

Aveam aproape patru ani când, în dimineaţa de 6 decembrie, m-am repezit  la cele trei perechi de cizme şi ghete, pregătite de cu seară. Stăteam şi mă uitam nemişcată. Nu-mi venea să cred, dar nici să m-apropii. Vedeam ieşind din ele o căpăţână de usturoi, o ceapă, o ridiche neagră şi o sfeclă roşie. Parcă şi o bucată de fitil de lampă şi un ciucure de lână ţigaie. N-am rezistat. M-am hotărât să caut în străfunduri. Am găsit acolo o punguţă cu mămăligă rece, una cu marmeladă, alta cu orez cu lapte şi ultima cu murături. Plus un măr şi un cartof copt. Le treceam dintr-o mână într-alta şi le evaluam. Ceva nu părea în regulă. Nu eram dezamăgită. Doar uimită.

A ieşit el, bunicul meu, din cealaltă cameră şi a venit la mine. „Ia uite, ce de cadouri ţi-a adus Moşu’! Dacă mai aveai ghetuţe, ţi le-ar fi umplut şi pe-alea. Hai, îmbracă-te. Mergem undeva. Când eşti gata, adu-mi şi mie paltonul.“ Am fost gata repede, m-a ajutat ea, bunica mea, şi i-am luat paltonul de pe marginea fotoliului. Dar era prea mare şi prea greu şi mă-ncurcam în el. Încercam să-l potrivesc în aşa fel încât să-l pot lua în braţe şi, în timpul strădaniilor mele, din buzunarele lui au început să cadă mulţime de ciocolate, napolitane, o portocală, o banană şi două mandarine. Ba şi o punguţă de zahăr candel. L-am văzut cum râdea şi m-am dus repede drept în braţele lui.

 

Coperta_Mamifer

Am plecat amândoi prin zăpadă până la casa veterinarului, doctoru’ Barză. Mi-a zis să-l aştept pe băncuţa de la poartă. Aşa am făcut. La un moment dat s-au deschis porţile cele mari şi pe ele a ieşit un cal alb, trăgând o sanie uriaşă. Ne-am urcat amândoi şi ne-am plimbat… de unde să mai ştiu eu cât? Aşa, preţ de-o viaţă mică şi perfectă. Cât să n-o pot uita şi nici amesteca. Şi fiindcă, la întoarcere, le-am spus şi celorlalţi copii despre asta, el a vorbit cu un cunoscut de-al lui care avea o căruţă şi ne-am legat cu toţii (eram mai mult de 20 de copii) săniile de ea şi unele de altele şi ne-a tras căruţa prin zăpadă câteva ore.

Ştia omul ăsta cum să te facă să te simţi cel mai fericit copil din lume. Şi bunica la fel. Ca nimeni alţii. Nu se săturau ei niciodată să facă risipă de bucurie. Erau doi oameni de ştiinţă. A fericirii. Când mă gândesc, uneori, la depărtarea depărtării, parcă simt că nu-mi mai e teamă. Sau nu atât de tare. Acolo mă voi întâlni cu ei. Cu bunicii mei. Iar unde sunt ei nu poate fi decât foarte bine. Am probat.

Fragment din Mamifer, Editura Herg Benet, 2015.

Alte creierisme:

  • ColindeţeColindeţe
  • FinauroraFinaurora
  • Bătrânii noștriBătrânii noștri
  • Ești copilul meu, fac ce vreau cu tineEști copilul meu, fac ce vreau cu tine
  • 12+12+
Facebook532
Twitter0
Google+0
LinkedIn0
Pinterest0
Tags: bucurie, bunici, cizme, copilarie, Mos Nicolae, sarbatori, zapada

19 comentarii

  1. Petronela Rotar / 25 martie 2014

    să îţi fie în ceas bun vestit, Ană!

    Reply
    • Ana Barton / 25 martie 2014

      Amin, amin, amin! Şi-ţi mulţumesc cu inima! Şi vă… ;)

      Reply
  2. primele trei litere din adresa de mail / 20 iunie 2014

    Daca scrisul tau vine din suflet probabil ca e tare frumos acolo, inauntru.

    Reply
    • Ana Barton / 21 iunie 2014

      Vine de peste tot. :)

      Reply
  3. carmin / 21 decembrie 2014

    despre bunici, numai cu dragoste! :)

    Reply
  4. Rodica / 6 decembrie 2015

    Citind te-am îmbrățișat fetița mică si ti-am dat câte un pupic pe obrăjori.

    Reply
    • Ana Barton / 6 decembrie 2015

      Mulțumesc. :)

      Reply
  5. Seva Tudose / 6 decembrie 2015

    Foarte frumos povestit,aș fi vrut și eu să povestesc despre bunicii mei,dar sinceră să fiu,ei nu credeau în datul cadourilor de Moș Nicolae deși auzisem de la copii ! Îmi era indiferent ptr. că știam cât mă iubesc bunicii mei ! Cînd mergeam împreună cu bunicul la „Coparativă” magazinul sătesc unde era de de toate,chimicale,cuie,ulei „zacăr” iar bomboanele se serveau la vrac.Bunicul meu spunea :dă și lui nepoata mea un cornet de bomboane spirtoase! Iar pe drum înapoi spre casă,cu orice sătean ne întâlneam și era întrebat cine-s eu ? Spunea cu o mândrie,de-i străluceau ochii…Este nepoata mea de la București , a lui fimea Floarea ! O întrece și pe Maria a lui Ghiță( o rapsoad/ă/cântăreață, ce cânta la nunți) Când bea câte un pahar,mă punea să-i cânt ! Aproape că plângea…dar și când îl supăram,nu mă amenința cu nuiaua ci cu bastonul ! În viața lui nu m-a atins,dar îl arunca după mine când fugeam ! Știam că este supărat,că se înroșea la față,era poreclit în sat„ câine roșu” ! Acesta era bunicul meu ! Când s-a prăpădit,Dumnezeu să-l odihnească în pace, am întrerupt școala să pot să mă duc sâi fac cele 6 săptămâni de cărat apă la 2 săteni și zi de zi să mă duc la cimitir să îl tămâiez ! Era o iarnă cumplită,băgai un picior,scoteai altul prin troieni,mai cădeam în troieni,dar tămâia o băgam în hăinuță,să nu cadă,să se stingă…

    Reply
    • Ana Barton / 6 decembrie 2015

      Sevaaaaaaaaaaaaa, ce frumos povestești! Te sărut, m-ai făcut praf cu tămâia din hăinuță. :)

      Reply
    • Raj / 6 decembrie 2015

      Am lacrimat, vorbesc f. serios. Va pup cu mult drag, dna Seva !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

      Reply
  6. Raj / 6 decembrie 2015

    Mare pisiker tataitzul, dna Ana ! E cel pe care thocmai lati vizitat ? Ca miati spus la telefon nokia, ca va duceti in vizita. M-ati induiosat detot, dna Seva. Totusi, corect e comparativa, nu coparativa. Ca asa zicea taica lu maica dela Neamt…

    Reply
    • Ana Barton / 6 decembrie 2015

      Nu, Raj. Bunicii care m-au crescut nu mai sunt în lumea asta.

      Reply
  7. Raj / 6 decembrie 2015

    Se aprochie si Craciunul. Cand eram mititel, se chema Mos Gerilaq. De unde si zicala: Mos Gerila, Mos Gerila, pe la noi sa nu mai vii, ca te bag in pizda mati si ma pis pe jucarii…

    Reply
    • Ana Barton / 6 decembrie 2015

      O știu, o știu. :lol:

      Reply
  8. Seva Tudose / 6 decembrie 2015

    Ana,Raj,vă pup pe amândoi ! Raj,așa spunea tataia al meu„coparativă,zacăr” din zona Mizil-Prahova ! Și mamaia mea„ fujea ”de-i nu-i mai vedeai „chișerele”că și după ea arunca cu bastonul ! Odată i-am zis lui tataia,să fi avut 10 ani ? Auzi tataie,ce-ar fi dacă te aș lovi cu bastonul ?Garantez că nu îți va place ! A spus vorbele astea la mulți săteni : Eu nu mai dau în Lina,că mie frică de Antița,așa mă striga el,nu Sevastița !

    Reply
    • Ana Barton / 6 decembrie 2015

      :)

      Reply
  9. Raj / 7 decembrie 2015

    Sau cam dus demult batranii de genu lu tataia dv., respectiv tataia meu, dna Seva, sarumana si borcanele. Dna Ana, dnu Narcis pleaca azi in faptu diminetii dacasa ? Ca vreau sa va un ca sa va declar iubire periodica. Joiu, nu, nu pot pt. ca sa va iubi, cai zi rezervata lu Vali a mea, asa ii in graficu meu. Io ca fost militar dat afara din cadru armatzai pe motive bahice, ma ghidez numa dupa licheni, musuroae de furnici, steaua polara si grafice. Stiati ca dra Nora sia cumparat cizme din piele noi ? Din ce bani ? Nui treaba mea, dar totusi. Ieri am baut un tzoi cu tarie si am dat judecati de valoare la dna Petronela. Noi mai bea ! Sarumana si baticu !

    Reply
  10. Raj / 7 decembrie 2015

    Io voiam ca dv., nu dra Nora sasi cumpere cizme noi. Sper sa calce intrun cacat cu ele …

    Reply
  11. Nora / 9 decembrie 2015

    Raj, de ce mă calomniezi?
    Nu mi-am luat cizme noi.
    Partea a doua însă, cea cu căcatul, se poate rezolva.

    Reply

Spune-te aici: Anulează răspuns

COMANDĂ ONLINE










Articole recente

  • Bucurări
  • Tanti
  • „Am ostenit să trudesc pentru a nu visa”
  • Lăsați copiii să se spună, fraților
  • Mihnea Boștină: „Mintea cea de pe urmă are memoria scurtă”

Categorii

  • Arte
  • Copilege
  • De la Ana la caiafe
  • Dialogos
  • Drumult
  • Epicderma
  • Fara categorie
  • Gânduri în picioare
  • Opinie
  • Ospecioi
  • Risipite
  • Samizdat
  • Viituri de scriituri

Comentarii recente

  • Elena în Bucurări
  • bConnected în Lăsați copiii să se spună, fraților
  • Diana în Lăsați copiii să se spună, fraților
  • Elena în Tanti
  • Primele trei litere în Pere târzii

Blogroll

  • acestblogdenervi
  • Casa jurnalistului
  • Catchy
  • Chinezu'
  • Dan Alexe
  • Deepseastories
  • Iulicika's Blog
  • Lorena Lupu
  • Marilena Guduleasa
  • Mircea Goia
  • Oraşul din palmă
  • Pistolul cu buline

Arhivă

  • decembrie 2020 (1)
  • august 2020 (1)
  • mai 2020 (2)
  • martie 2020 (1)
  • decembrie 2019 (3)
  • octombrie 2019 (1)
  • august 2019 (1)
  • iulie 2019 (1)
  • iunie 2019 (3)
  • martie 2019 (1)
  • februarie 2019 (1)
  • ianuarie 2019 (2)
  • decembrie 2018 (3)
  • noiembrie 2018 (2)
  • octombrie 2018 (2)
  • septembrie 2018 (3)
  • august 2018 (2)
  • iulie 2018 (3)
  • iunie 2018 (3)
  • mai 2018 (1)
  • aprilie 2018 (1)
  • martie 2018 (4)
  • februarie 2018 (8)
  • ianuarie 2018 (6)
  • decembrie 2017 (8)
  • noiembrie 2017 (2)
  • octombrie 2017 (4)
  • septembrie 2017 (7)
  • august 2017 (6)
  • iulie 2017 (1)
  • iunie 2017 (7)
  • mai 2017 (9)
  • aprilie 2017 (10)
  • martie 2017 (4)
  • februarie 2017 (6)
  • ianuarie 2017 (8)
  • decembrie 2016 (5)
  • noiembrie 2016 (3)
  • octombrie 2016 (5)
  • septembrie 2016 (5)
  • august 2016 (10)
  • iulie 2016 (6)
  • iunie 2016 (8)
  • mai 2016 (9)
  • aprilie 2016 (10)
  • martie 2016 (11)
  • februarie 2016 (8)
  • ianuarie 2016 (13)
  • decembrie 2015 (7)
  • noiembrie 2015 (10)
  • octombrie 2015 (12)
  • septembrie 2015 (13)
  • august 2015 (11)
  • iulie 2015 (12)
  • iunie 2015 (12)
  • mai 2015 (10)
  • aprilie 2015 (12)
  • martie 2015 (21)
  • februarie 2015 (15)
  • ianuarie 2015 (20)
  • decembrie 2014 (18)
  • noiembrie 2014 (11)
  • octombrie 2014 (11)
  • septembrie 2014 (14)
  • august 2014 (18)
  • iulie 2014 (10)
  • iunie 2014 (16)
  • mai 2014 (24)
  • aprilie 2014 (29)
  • martie 2014 (7)
  • decembrie 2013 (4)

Etichete

ajutor barbat barbati bucurie bunica carte casatorie casă copii copil copilarie dragoste drum durere educatie familie femei femeie film frumusete istorie literatura lumina mama moarte oameni om parinti politica poveste prietenie profesori relatie relatii Romania scoala societate Spectacol speranta suferinta suflet tata teatru viata viitor
Copyright © 2021 by Ana Barton.