Băiatul mergea încet pe drumul spre pădurea de sicomori. Era soare și o iarnă ca primăvara. Plecase cam dezbrăcat și-i părea bine acum, era mai cald decât crezuse. Și-apoi, nu la haine se gândise el când ieșise din casa lui mică, de care îi părea întotdeauna rău că pleacă, îi părea rău s-o lase singură. […]
– Bună seara! Sunteți liber? – Bună! Da, sunt. Unde mergem? – Delea Nouă nr. 48. – Nu știu unde e. – Nici eu, domnule. Cum facem? – O găsim noi, că nu suntem tâmpiți. – Fără GPS? – Fără. Sau, dacă vreți, vă las la un taxi. Dacă găsim, că e vineri și vinerea […]
1. Să nu faci răul. Este de-ajuns că-l gândeşti. Îndeajunsă tulburarea. Vei munci să pleci din ea, dar merită. Limpezeşte. 2. Să nu fii răul. Ai mintea ta, ai inima ta, ai trupul tău. Cu ele, prin ele, în ele poţi cristaliza gânduri, poţi lua decizii, poţi transforma intenţiile în faceri. Nu primi cu uşurinţă […]
În capul drumului, amândoi, cu umerii fără umeri, cu mâinile împreunate de cale şi de funingine. Fiecare îndoit sub o desagă din care ies .zbătându-se aripile zdrenţuite şi arse. Staţi, staţi aici, le strig, odihniţi-vă puţin, vă dau apă şi-un colţ de fagure, atât am la mine. Scoateţi aripile, să le dezinfectez, să le ung, […]
Deal, vale, pendulare, niţică ameţeală, dar despre ea n-a zis nimic poetul şi filosoful dătătoriu de perspectivă ondulatorie. În rest, căldură mare, monşer, vorba dramaturgului, ca s-avem dublă referinţă culturală memorabilă. În maşina neagră pe capota căreia făceai cinci mici în douăzeci de secunde, fără să-i mai întorci, el şi ea. Se-ntorceau acasă de la […]
Porneam spre vacanţă, în maşina albă, cu numărul 8819, pe care tata o alinta Şofronica. Sunt tare deştepte maşinile, că au ferestre-n cele toate zările. Iar eu nu dormeam niciuna. Drumul nu era lung, vreo cincizeci de kilometri, dar era mereu un cap de punte, că de poduri mi-e frică. Sunt ţepene. Punţile sunt flexibile […]
Se făcuse primăvară, și el plecase să-și caute ea-ua. Pleca mereu, uneori ca să se ducă, alteori doar să se-ntoarcă, dar mai plecat ca acum parcă nu fusese niciodată. Își luase cu el toate lucrurile importante, ca și cum nu s-ar mai fi gândit la întoarcere: un ban de argint, o piatră și sufletul ei […]
Mergeam cu mașina pe autostradă. De sute de ori am condus spre orașul-port pentru a verifica stocurile magazinelor, pentru a întocmi tabele și grafice și pentru a mă asigura că cei care m-au angajat se bucură de o afacere înfloritoare. Eram un simplu angajat al unei companii, o rotiță într-un angrenaj complex care funcționa dincolo […]
Nu ne-am înţeles mai niciodată. Vorbeam două dialecte distincte, ambele româneşti. Nu ne-am simţit reciproc. M-am supărat de câteva ori pe Gelu pentru că-mprumuta credinţele şi, în consecinţă, atitudinile unor urâtori de meserie. Dar mi-a trecut de fiecare dată. De la un moment dat, mi-am zis că-i mai bine pentru amândoi să mă port de ca şi […]
Când te uiţi la drum dinspre tine, pari înfipt. Dacă te uiţi dinspre drum, eşti desfipt. De fapt, cine este drumul? Nu, nu care, cine… Acum, vreau limită. Pe urmă şi pe urma urmei, mai vedem. Ronţăim iar toate marginile şi urlăm că-s prea puţine. Update: Sună un prieten, pe care trebuia să-l întâlnesc în câteva […]