Un singur om am intalnit la serviciu, pe vremea cand lucram la armata. Tantza. Freca hartiile si nesul intr-un birou de logistica. Cica era referent. Asa se recomanda la nunti, inmormantari, botezuri si divorturi. Intr-o zi am ciocanit sfios la usa si nu mi-a raspuns. Am repetat de cateva ori bataile, ca imi era teama […]
Şi cum mă duceam eu vineri-seara la Gaudeamus, cu paşi repezi, că stătea să se-ntunece, numai ce văd în faţa ochilor numele unui brand, pe-o clădire din apropierea Romexpo. M-am bucurat nespus, ca orice gospodină care-şi vede visul cu ochii: acela de-a fi găsit saci pentru aspirator. Pe aspiratorul meu deştept l-am primit cadou. Am […]
Joi, mi-am zis că nu se mai poate cu asimetria şi cu hand-made-ul, aşa că mi-am făcut frumos programare şi m-am dus să-mi pensez sprâncenele. Le fac eu pe toate acasă, şi nu le fac chiar prost, dar la pensatul sprâncenelor chiar nu sunt pricepută. Am ajuns la cabinet cu cinci minute înainte de ora stabilită […]
Aseară, la lansare, s-a-ntâmplat un lucru care m-a dat peste cap. De fapt, un gest. O doamnă a venit la autograf. I-am scris pe carte, la pagina 100, unde-i textul meu, m-am ridicat, ne-am pupat, am dat să m-așez pentru următorul autograf. Doamna mi-a luat dreapta și mi-a pupat-o. N-am avut nici când să-mi dau […]
Era vară şi târg. Rada, fie-mea, avea vreo trei ani şi jumătate. Şi, cum ieşeam în fiecare zi la plimbare, formula copil înfipt în căruţ, am zis că-mpingerea agregatului până la Romexpo şi retur o să fie plăcută pentru toată lumea: copil, tată, mamă. Plus statul acolo preţ de câteva ore. Şi-aşa a şi fost. […]
Această lume grea e lumea mea. Iar lumea mea are o limbă chiar mai grea decât ea. Foto: Alfred Stieglitz Atât de mult i-a atârnat la gât, c-a-ncovoiat-o la pământ. Acuma, lumea mea şade pe limba ei făcută soclu. Eu n-o mai înţeleg, dar, de la piatră, azi n-o mai înţelege nici ea. Lumea mea, […]
În decembrie 1989, trăiam groază şi speranţă. Astea două la un loc tulbură cumplit un om, darămite o naţiune. Au murit mulţi oameni atunci. Noi, generaţia mea, eram copii, adolescenţi. Auziserăm despre revoluţii şi războaie de la bunici. Nici părinţii noştri nu le apucaseră. Ni se schimbase lumea în câteva zile. Eram dintr-odată liberi. Nu […]
În capul drumului, amândoi, cu umerii fără umeri, cu mâinile împreunate de cale şi de funingine. Fiecare îndoit sub o desagă din care ies .zbătându-se aripile zdrenţuite şi arse. Staţi, staţi aici, le strig, odihniţi-vă puţin, vă dau apă şi-un colţ de fagure, atât am la mine. Scoateţi aripile, să le dezinfectez, să le ung, […]
Deși, la o primă vedere, „scuză-mă“ pare perfect sinonim cu „iartă-mă“, lucrurile nu stau chiar așa. Nuanța o face implicarea emoțională. „Scuză-mă“ e rece, distant, oficial. „Iartă-mă“ e cald, e suflet, e chiar mai mult, e „îmi pare rău“. Azi, Patriarhul Daniel și-a cerut iertare. A făcut bine. Foarte bine. A arătat smerenie, învățătura […]
Preafericirea ta, părinte, M-am bucurat când Sfântul Sinod te-a ales să fii Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Îmi iartă, rogu-te, absenţa pronumelui seniorial şi primeşte-mi, rogu-te, respectul întreg, în absenţa formulei ceremonioase de adresare. Sunt zile grele în care fraţii se strâng unii în alţii sau aşa ar fi bine să facă. M-am bucurat când ai […]