Trecea cu dricul pe strada pe care locuiam. Și știam că trece pentru că îl auzeai mereu cântând despre Cristos, despre Ăl-de-Sus și îngeri. Nu cânta niciodată despre moarte. Avea un dric cu coviltir și pe mușamaua îmbâcsită, sus de tot, ședea un câine. Părea prea bătrân ori prea plictisit să se miște. Dar era viu. […]
Vezi că acolo arde, ai grijă să nu cazi, te murdărești, mamă, și te-mbolnăvești, uite-așa se ține furculița, cuțitul îl pui în dreapta, întâi faci temele, după aia te joci, trage pantalonii, să nu răcești la spate, vezi să nu-ți scoți ochii cu bățul ăla, nu, nu, nu băga-n gură, că s-ar putea să te-neci! […]
– Doamnă, săru’ mâna, iertați-mă că vă opresc, dați-mi și mie un leu sau doi, dacă vreți, vă rog. Nimeni n-a vrut să-mi dea, toată lumea m-a trimis la muncă. Mi-au zis că sunt tânăr, în putere, să-mi fie rușiune că cerșesc. Dar eu de la muncă vin, doamnă, numai că mi-au furat portofelul și-mi […]
Sper că nu și în veacul veacului, ca-n celebrul testament domnesc. Dar, dacă nu suntem atenți, se poate și asta. Da, sigur că suntem diferiți, că unii dintre noi sunt mai ușor de-aprins în furie și mai degrabă vărsători de vorbe grele decât alții. Dar nu suntem nici noi doar propriile sedimente ale propriilor vieți […]
Octombrie aproape mut. Dimineaţă. Ileana pusese deja cafeaua la făcut, însă îşi turnase în ceaşca groasă şi albastră ce-i rămăsese de ieri. Se gândi că nimeni nu recunoaşte făţiş că-şi păstrează din cafeaua de ieri şi se simţi cinstită. Bărbatu-său lucra 24 cu 48, iar ea, asistentă medicală, tocmai ieşise din gardă. Nu se întâlniseră. […]
Era sâmbăta trecută, după prânz. Petrecere în casă, copii ştiuţi şi năzdrăvani, muzică, dans, zugrăveală proaspătă, nesomn la adulţi. Frenezie. Bunică-mea, Irma, tot sunase cu o seară în urmă, să ne ureze. La zgomotul şi vânzoleala din casă, n-am auzit niciunii telefoanele. Ne-a găsit sâmbătă, i-am dat-o pe sărbătorită la telefon şi i-am zis copilei […]
Patatas a luptat în multe bătălii. A fost un soldat desăvârșit. A fost un om care îi zâmbea mereu zeului războiului și juca zaruri la aceeași masă cu Marte. Îi plăcea vinul și îi plăcea să râdă, iar același hohot de râs care zguduia tavernele răzuna și pe câmpul de luptă. Și ce chip de […]
În stația de pe Memorandumului tocmai se oprise troleul. Nu avea mulți călători. Strada curgea mai larg decât cum țineam eu minte, iar locurile noi de parcare proaspăt asfaltate mușcau bucăți mari din trotuarul lat. Poarta verde din dreptul stației păzea mândră gangul din spatele ei. Era serioasă, dar blândă, aveai impresia că vrea să-și […]
o iapă paște ghiocei, iar eu văd în burta ei cum se iubesc atomii, cum plâng fotonii carii de lăcuste, cum spală mândrele chiloți la râu. o iapă paște ghiocei și relativul naște spaime, din burta ei o burtă se alintă, o mică facere de coamă și nocturn. ghiocei paște iapa căutărilor cărunte, a nodului […]
– Mami, cum e Oana? – E… nu știu să-ți spun cum e. Ai s-o vezi pe scenă. E altfel. Pot să-ți spun doar că e cum n-ai mai văzut. Atât. Să-mi zici tu după spectacol cum e Oana. După: – Cum e, mamă, Oana? Cum ți s-a părut? – Trece lumina prin ea, mami. […]