Monthly Archives: mai 2015

Acsinte Raj

Săru’ mâna şi pingeaua!

Sarumana, pingeaua si balamaua si clantza usii de la intrarea in apartamentu dv., dna Ana, caci io nu pup clantze dela usile secundare, decat pe cele principale. Nici maica nu stia cum sa procedeze cand ii ducea taica flori, scumpe si draghe doamna. Taica ii ducea flori lu mama de 2 ori pe ani, caci […]

Acsinte tulburare

Nu eşti nebun. Doar te doare

Bunică-mea mi-a povestit că este ultimul copil al părinţilor ei. Şi singurul care a trăit. Ioana, mama ei, pe care Ioji, tatăl ei, o adusese mireasă de la casa Kiss, c-aşa se zice la ei, casă, nu familie, şi-a îngropat toţi copiii înainte s-o aibă pe Irma. N-am cunoscut-o pe străbunica. A murit în ziua-n […]

Ziua turcilor

O buca’ dă aripă

Cald, cald, miez de zi, sfârşit de mai. Copil singur acasă. Obosit rău de şcoală şi de drumul spre casă. Mă-sa la serviciu, proaspăt înştiinţată că are copil ajuns şi mâncat, dornic de-a se apuca de lecţii. Rada, fie-mea, are un foarte bun prieten încă din vremea-n care noi, mamele lor, îi plimbam în căruţuri. Îl […]

Tata

43/ 65

Mama şi tata împlinesc la vară 65 de ani. Amândoi în aceeaşi lună. Ea e mai mare decât el cu 18 zile şi-i mai aminteşte de chestia asta când o enervează. Un fel de autoritate a străbunilor. Astăzi, 20 mai 2015, ai mei împlinesc 43 de ani de la căsătorie. 43 din 65. Enorm. Mi-i […]

Indian

Un indian cu turban

N-am ştiut despre mine că nu fac diferenţe între culorile maşinilor. De fapt, nici nu-mi pusesem problema. Până-ntr-o zi. Mă văzusem cu un domn c-o seară-nainte, dar, fiindcă nu terminaserăm ce-aveam de plănuit, am decis continuarea grabnică. A doua zi. Mă condusese acasă cu maşina domniei sale, dar eu sunt atentă la oameni, nu la […]

Maci Madalin

Goliciunea de câmpie

„Să te uiţi la oameni ca la câmpuri goale“ mi-a spus. „Ei trebuie să-ţi demonstreze că merită să li te dai“. Ca să mă uit în gol, gol trebuie să mă uit. Despre moarte mi-a zis omul ăsta ori despre murire?

Acsinte Golf

Pacificatoarele

Luna asta mai îi scoate din când în când din ei pe oameni. Ţâşnesc din ei fapte demulte. Bunăoară, azi. Eram în clasa a XI-a, iar eu şi prietena mea Violeta am fost lovite simultan de-un dor de-a rupe graniţele. Ne făcuserăm treaba de revoluţionare cu un an şi ceva înainte, în fine, mai mult eu, membră […]

Luca

Bună, sunt Ioana. Mama lui Luca

Cine naiba se gândeşte, atunci când face un copil, că nu va trăi o viaţă împlinită alături de el, că nu va putea să împărtăşească totul cu el, până la adânci bătrâneţi?! Nimeni. Nici eu nu m-am gândit, eu, care tot timpul văd partea goală a paharului, cam în orice situaţie. După o naştere ca-n […]

Poveşti pentru Luca

Povestaşi pentru Luca

Îmi dădusem întâlnire cu ea la Cercul Militar. Îi spusesem că a venit iarna prea din toamnă şi că mă duc să-mi iau cizme. Era octombrie 2005 şi mi-era foarte frig. Doamna mi-a spus c-o să vină cu fetiţa ei, de 16 ani, care are autism. Nu ştiam mare lucru despre asta, doamna a ţinut să-mi […]

Acsinte microbuz

Dragostea e un microbuz

Da, da, chiar un microbuz. Să nu te gândeşti la autobuze sau autocare, supraetajate în niciun caz. Foto: Costică Acsinte Dragostea e un microbuz fără uşă de coborâre. În el urcă oameni noi şi-i împing uşurel şi natural pe cei de pe scaunele din faţă pe cele din spate. Nimeni, nimeni nu se dă jos. […]