Tag: viata

Octavia Țarălungă

Proba de evantai sincron

M-am urcat ieri în autobuzul 300 de la capătul lui, Piața Chibrit, și m-am așezat la fereastră. Am locuit cândva în zona aia și am, ca orice om, nostalgiile mele, așa că mă uitam pe geam la străzi, la oameni, la copaci. Afară, se nehotăra a ploaie, înăuntru era destul de cald. La un moment […]

TAB_Dureri fantoma13

Cine pe cine doare

Marile lacuri subterane de unde-și trage durerea apele nefiltrate sunt unele dintre marile necunoscute ale omenirii. Credem că le știm, aplicăm repede teoria cauzei și a efectului, stabilim sursa, pagubele, dacă nu chiar avariile. Totuși, treaba asta nu ne ajută la mare lucru. Să știi ce ți-a provocat o durere nu te vindecă de ea. Are durerea […]

Alfred Stieglitz – Hands and Scratch

Când omul strigă după om

Se poate întâmpla ca strigătul de viață al unui om să sune ca un strigăt de moarte. Am auzit un astfel de strigăt astăzi, pe Facebook. O femeie își lua la revedere de la prietenii virtuali, spunând că nu mai face față. În momentul în care am văzut eu postarea ei, trecuseră deja șase ore. […]

9 iunie 2012

Ești copilul meu, fac ce vreau cu tine

Sună mai frumos decât „Eu te-am făcut, eu te omor!“, nu-i așa? Mai puțin criminal. În realitate însă, e doar o chestiune de mănuși puse pentru ca părintele, făcătorul, să nu facă bătături de la coada toporului „bunelor“ intenții cu care-și lovește din „dragoste“ copilul. Atitudinea asta față de copii se întâmplă s-o aibă ambii […]

Cu argilă

Copilul…

… nu are butoane. Ar fi bine dacă ar avea, ai ști pe ce s-apeși la nevoie. Așa te gândești când nu știi ce să faci, iar apoi te răzgândești pentru că nici tu nu ai butoane și-ți amintești că nici ai tăi n-au avut pe ce s-apese când le-a trebuit. Și nici acum nu știu, […]

Edvard Munch

Sărutul

Lucrurile astea trec, li se-ntâmplă tuturor de mai multe ori în viață. Se numesc ispite, dă-le-n mă-sa. Cine nu le are? Vin, te devastează puțin pe dinăuntru, timp în care tu continui să-ți vezi de ale tale, parcă mai disciplinat decât înainte, apoi se diluează încet-încet și-ntr-o zi te trezești cu pieptul tău știut, de […]

GL1H0148

De la-nceputul lumii și, poate, până la capăt…

… oamenii au iubit și o să iubească. Fiecare în felurile lui fiindcă felul în care iubește un om se schimbă de atât de multe ori în toată viața lui. O dată cânți, altă dată vorbești, poate și scrii, faci plăcinte, ridici case ori doar ziduri, dai trup, ceri trup, dai suflet, primești. Și-atâtea altele, […]

Mut

Neliniște

E o lume firavă o lume de oameni trestii cu măduvă sângerândă ori sângeroasă ori și, și cu oameni care vor să fie frumoși să fie bogați iar pentru unii să fie bogați înseamnă să-și poată plăti facturile măcar o dată la două luni vor să fie fericiți să fie iubiți mult tare bine să […]

Singularity_Victor Vido10

Ce nu are nume

Ce e cel mai intens pe lume nu are nume. Sunt stările alea ale noastre care-s făcute din alte stări, cum ai trimite apele mai multor pâraie-ntr-o văioagă și le-ai lăsa acolo să-și vorbească, să se-asemene, să se certe, să se deosebească, să se facă una cu alta, una dintr-alta, să-și tocească dinții una de […]

Balamale

Mai departe

scrie ce vrei spune ce vrei așa fac și eu o să-mi placă n-o să-mi placă o să mă-nfurii o să mă scârbesc o să ador ce scrii și tu vei face la fel o să treci pe lângă mine o să trec pe lângă tine ne vom opri fiecare în dreptul celuilalt când vom […]