Pe vremea când nu aveam calculator încă, am avut de căutat nişte lucrări la o bibliotecă şi tocmai se pusese indexul pe calculatoare, nu se mai căuta în fişe prin sertăraşe, cum eram eu obişnuit.
M-am aşezat la calculator şi am început să transpir. Căutam fiecare literă până oboseam şi o apăsam cu un deget, mă uitam apoi la monitor dacă s-a tastat.
În spatele meu se făcuse coadă de studenţi. O fată înaltă şi foarte frumoasă s-a scuzat că se grăbeşte şi mi-a cerut permisiunea să caute ceva peste umărul meu. Am lăsat-o.
Şi-a tras puţin tastatura şi cu degetele superbe, cu unghii lungi şi roşii, a tastat fulgerător numele cărţii, a găsit-o, mi-a mulţumit şi a plecat. M-a durut, m-a umilit, dar mi-au şi plăcut mâinile acelea care se mişcau atât de repede şi sigur pe tastatură.
Am deschis carneţelul şi mi-am desenat pe pătrăţele tastatura. M-am dus acasă şi am redesenat-o pe o hârtie A4 şi am început să tastez pe hârtie, cu toate degetele. Trebuia să ajung şi eu ca fata aceea!
După puţin timp, am făcut rost de o tastatură veche, stricată şi, fără să fie înfiptă în niciun calculator, am folosit-o la tastare. Cu toate degetele, ca să ajung şi eu ca fata cu mâini atât de frumoase, să scriu repede şi delicat. După o vreme, am avut şi calculator şi deja scriam cu toate degetele.
Acum scriu la fel, orb (doar dacă e vorba de litere, fără cifre sau semne complicate şi alte comenzi). Însă scriu ca fata cu unghii roşii şi foarte frumoasă, poate chiar mai bine ca ea, îmi place să cred. Scriu cu ochii la ecran, pot scrie cu ochii închişi şi scriu destul de repede. Mi-ar plăcea să o întâlnesc acum, să îi arăt.
Să tastezi repede și fără greșeli ține de igiena personală.
Cremenalule!
Si eu am dorit sa invat scrierea “oarba” si, studenta la 40 de ani la Jurnalistica, in 2000, am atins pentru prima oara in viata o tastatura. La “dactilografie”, insa, am invatat pe masina de scris. Fain tare!
Erataaa! 2000
Eh, chioară eu. De pe telefon mi se păreau prea multe zerouri. De pe laptop …prea multe comentarii, ale mele! Erata, e în plus
La mine scrisu e sfant. Cand scriu de mana, tot metoda oarba folosesc. La calc. cand scriu, scriu in draci si cu mult folos. Nu pt. mine, ci pt. posteritate, , pt. generatiile viitoare. Nu stiu sa folosesc calculatoru, decat sa scriu peicea, de feispuc abar nam. Io stiam ca igiena persoala e aia cu spalatu la cur, dnu Popescu, scuzati expresia, interventia si abjectia…
Dna Ana, dv. cand va sarutati cu omu dv., este ca folositi metoda oarba, adica inchideti ochii ?
Cine-și mai aduce aminte, Raj?
E frumos sa te priveasca cineva asa.