Bucurat omul care rîde de prostiile din capul lui mai mult și mai des decît de prostiile din capetele altora. Bucurată și eu, care desenez la fel ca atunci cînd aveam cinci ani, dar nu mă opresc pentru că așa m-a-nvățat bunicul meu să desenez, iar neoprirea mea este iubire de el și de noi. […]
Da, vineri. La ochiul stâng. A fost rău, m-a durut, încă mă mai doare dacă mă ating sau dacă mă uit în sus. Nici prin cap nu mi-a trecut să chem salvarea sau să mă duc la spital. Da, de frică. Frica de a fi tratată în scârbă, frica de a lua cine știe ce […]
Pentru că sigur au un loc al lor. Poate un câmp auriu, cicatrizat și el pe ici, pe colo, poate o linguriță de nor alb, de munte, ori poate au marea lor cea mare, cea mai mare, cicatrizată în adâncuri, caldă și roșie la țărm. Sau poate locul inimilor cicatrizate e-n inimile noastre pletorice, neapărat […]
Aşa mi-a răspuns Iarina, printr-o-ntrebare şi-o privire de-un albastru înspăimântător de inert. Şi-a adăugat: „Nu mă mai doare nimic. Tu nu vezi c-am murit?“. Abia atunci mi-a fost limpede că-i de rău. Şi fiindcă nu mai fusesem niciodată într-o astfel de situaţie, am ales să fac cum simţeam şi-atât. Aflasem de ea încă de când […]
Solomon Marcus a murit. Avea 91 de ani. I-a împlinit pe 1 martie. Dar Profesorul avea și șapte ani, și zece, și paisprezece, și optsprezece, și douăzeci. A avut toate vârstele copiilor. L-a preocupat tot timpul pe Profesor cum trăiesc ei în școală, cum trăiesc acasă, cum îi doare nesănătosul sistem de învățământ, cum îi […]
Da, aşa trăiesc, aşa mă-ncarc eu cu lumină în fiecare zi. Nu mi-e ruşine şi n-o să-mi fie niciodată să vorbesc despre valori, să le dau mai departe altora, spre împărtăşire. Pe vremuri, nu chiar aşa demulte, masalagiii purtau torţe, să lumineze calea lui vodă. Şi eu sunt un masalagiu, numai că nu pentru un […]