Tag: viata

Perele de-acasă

Pere târzii

Nu prea mâncam eu din ele, ziceam că sunt tari, chiar dacă parfumate. Nu mai văzusem alte pere care să se coacă la Sfântu’ Dumitru, în afară de astea din curtea noastră. Când eram foarte mică, nici nu le băgam în seamă, voiam mere ionatane și prune. Mi se părea că trebuie s-aștept prea mult după perele […]

10 august 2018 de Vlad Chirea

Nu-mi supăra friptura cu lacrimile tale

10 august 2018. Piața Victoriei. Colțul din dreapta al Muzeului Antipa, cum te uiți spre guvern. Se-nserase bine. Veneau gaze lacrimogene peste noi din când în când. Cineva a zis lăsați-vă jos și acoperiți-vă fețele. Așa am făcut. Piața era arhiplină, cred că noi eram undeva în mijloc. La un moment dat, norul de gaze […]

Tot ce se putea întâmpla

S-au întîmplat toate care trebuiau să se întîmple

Am primit acest text printr-un mesaj, acum o jumătate de oră, împreună cu acordul de a vi-l împărtăși. Din suflet vă rog să-l citiți, mai mult chiar nu mai am putere să spun. „Dragă Ana, drept să spun, eu nu voiam să stau acasă, ci să lupt și pentru firimitura aia de speranță pe care […]

Maria mea

Femeia care face focul

Femeia din fotografie este bunica mea. Iar focul, ei, bine, focul îl face de când s-a născut, pentru că ea, cel mai probabil, n-a știut niciodată cum e să nu faci focul. Pentru că am trăit cu ea de la nașterea mea, am înțeles foarte târziu în viață ce înseamnă nimic. Lângă ea, nimicul nu […]

1DSC_8526

O gură de dans

Nu ne e rușine să jignim, să scuipăm, să amenințăm când suntem pe stradă, dar ne e rușine să dansăm. Ce-ar zice lumea? Ar crede că suntem nebuni. Da, lumea aia de care (zicem că) nu ne pasă. Nu ne e rușine să mințim, să trișăm, să fim lași când suntem în interioare, ale noastre […]

Vasilisc Sandra Segal

Spovedania unui vasilisc

Când eram mic, abia venisem, cântăream umbre. Stăteam lângă ou şi-i pipăiam ruptura. Palpita şi-i era caldă pielea. Nu-mi aminteam că am fost prin el. Nici cât am stat şi nici dacă a fost bine. Mirosea doar cunoscut şi proaspăt. M-am speriat de atingere şi, cumva, am ştiut că nu sunt gata. De groaza asta […]

Abuz

Mâine plec acasă?

Întâi, se stinge lumina. Și-ți place. E odihnitor. Te relaxezi în scaun. Apoi, auzi pași în fața ta. Ridici capul, nu știu ce instinct bizar e ăsta, că doar nu ești pisică, așadar nu vezi nimic în beznă. Dar tu ridici capul și cauți să-nțelegi cu ochii ce-i cu pașii ăia. Și-atunci ți se sparge un […]

Șarpele bun

La început, au fost iubirile, iar treaba asta a complicat tot

E drept, Dumnezeu a făcut întâi cerul și pământul, și pământul era netocmit și gol. Despre întuneric nu mai zic. Și, ca să-l vadă mai bine, în goliciunea lui, Dumnezeu a făcut lumina, pe care, gospodărește, ca să nu existe interpretări, a despărțit-o frumos de întuneric. Gata, acum era bine, numai că trebuia să facă […]

All Over Your Face Robert Puțeanu

O să râdeți și-o să plângeți

C-așa e viața. Știu, sună atât de banal, seamănă cu „Timpul le rezolvă pe toate“, dar amândouă expresiile astea au în ele mai multă realitate decât putem duce. Și mult mai mult adevăr. Așa că o să râdeți și-o să plângeți la spectacolul ăsta care începe cu trei fete frumoase dansând. Lucru care m-am dus […]

Mircea Goia

Cerul e un uger…

… de la care sugem toți lumină ne îmbuibăm cu laptele alb al zilei cu negrul de lapte al nopții eructăm și mergem mai departe în somn sau aievea și-apoi iar ne sculăm și iar sugem și ne credem mari ne vedem puternici niște sugaci mari și puternici care în loc să mângâie laptele care-i […]