Ana Barton
  • Căprării
    • Epicderma
    • Drumult
    • De la Ana la caiafe
    • Viituri de scriituri
    • Samizdat
    • Ospecioi
    • Copilege
  • Parcă eu știu cine sunt…
Ana Barton
Reading now
All Over Your Face Robert Puțeanu

O să râdeți și-o să plângeți

Feb 06, 2018
Ochi

M-am lovit la ochi. Nu m-am dus la spital. De frică

Feb 04, 2018
Mircea Goia

Cerul e un uger…

Feb 03, 2018
SOLDATII_stillsJPEG01299944

A + A = LOVE

Ian 31, 2018
Acsinte două femei

Pentru că pot, pentru că poți, pentru că putem

Ian 28, 2018
Micul Prinț oglindire

Un om avea o pasăre

Ian 26, 2018
Pe gânduri

Răul nostru cel de toate zilele

Load more

O să râdeți și-o să plângeți

Arte de Ana Barton / 12 februarie 2018
next
Use ← → keys to navigate
  • A+ A-

C-așa e viața. Știu, sună atât de banal, seamănă cu „Timpul le rezolvă pe toate“, dar amândouă expresiile astea au în ele mai multă realitate decât putem duce. Și mult mai mult adevăr.

Așa că o să râdeți și-o să plângeți la spectacolul ăsta care începe cu trei fete frumoase dansând. Lucru care m-am dus pe mine într-o zonă de „habar n-am cum o să continue“, de neutralitate, de golire de așteptări. Fix ce-a vrut regizorul, anume pentru a pregăti spectatorul pentru decupajele care urmează și care sunt și palme plesnite parcă de nimeni și de nicăieri, dar nu mai puțin usturătoare, și mângâieri delicate, cu sursă la fel de neștiută. Și a știut să facă asta atât de bine, atât de autentic, mizând, perfectă miză, pe faptul că omul, orice om, nu se așteaptă nici la palme, dar nici la mângâieri de nicăieri. Omul chiar trăiește în starea aia neutră pe care – oare de ce? – în calitate de spectator nu și-o recunoaște la început. Omului îi plac chestiile clare, sigure, știute, or, aici nu știi de unde vine absolut nimic și nici unde se duce. Întâi, te miri, apoi, îți dai seama că așa e viața. Multe dintre marile tale siguranțe sunt nori deși de ceață, iar multe dintre nisipurile pe care, de frică, le crezi mișcătoare sunt stâncile tale de naufragiat disperat.

All Over Your Face Robert Puțeanu

„All Over Your Face“ se numește spectacolul (recomandat celor care au împlinit 16 ani) și este o producție Reactor de creație și experiment, în cadrul proiectului Fresh Start – rezidențe de creație, 2016. L-am văzut la POINT. Regia îi aparține lui Botond Nagy, care a conceput un spectacol ca un cuțit nou, foarte tăios, dar impresionant prin frumusețea plăselelor, și este jucat de Paula Rotar, Denisa Blag și Ioana-Maria Repciuc. Jucat excepțional de trei actrițe pe care nu le știam și pe care mă bucur enorm să le descopăr, trei guri de aer când rece, de-l tragi cu frică, să nu te-mbolnăvești, când fierbinte, de-l tragi cu grijă, să nu te răpună, când numai bun de inspirat până-ți umpli plămânii, dar pe care-l tragi încet, că tot te temi, n-ai de unde ști cât este, n-ai de unde ști cât ține. Ca viața.

All Over Your Face Robert Puțeanu 2

Foto: Robert Puțeanu

Alte creierisme:

  • Efectul omului asupra omuluiEfectul omului asupra omului
  • „Voiam să scap de amintirea unei seninătăți prea dureroase“„Voiam să scap de amintirea unei seninătăți prea dureroase“
  • Omul care mânca lumeaOmul care mânca lumea
  • Cine pe cine doareCine pe cine doare
  • A fost odată, ca de atâtea ori…A fost odată, ca de atâtea ori…
Facebook0
Twitter0
Google+0
LinkedIn0
Pinterest0
Tags: a iubi, a supravietui, a trai, Botond Nagy, Cluj-Napoca, Denisa Blag, Ioana-Maria Repciuc, moarte, Paula Rotar, Spectacol, teatru, viata

Spune-te aici: Anulează răspuns

COMANDĂ ONLINE










Articole recente

  • Bucurări
  • Tanti
  • „Am ostenit să trudesc pentru a nu visa”
  • Lăsați copiii să se spună, fraților
  • Mihnea Boștină: „Mintea cea de pe urmă are memoria scurtă”

Categorii

  • Arte
  • Copilege
  • De la Ana la caiafe
  • Dialogos
  • Drumult
  • Epicderma
  • Fara categorie
  • Gânduri în picioare
  • Opinie
  • Ospecioi
  • Risipite
  • Samizdat
  • Viituri de scriituri

Comentarii recente

  • bConnected în Lăsați copiii să se spună, fraților
  • Diana în Lăsați copiii să se spună, fraților
  • Elena în Tanti
  • Primele trei litere în Pere târzii
  • Cristi în Pe vârful limbii…

Blogroll

  • acestblogdenervi
  • Casa jurnalistului
  • Catchy
  • Chinezu'
  • Dan Alexe
  • Deepseastories
  • Iulicika's Blog
  • Lorena Lupu
  • Marilena Guduleasa
  • Mircea Goia
  • Oraşul din palmă
  • Pistolul cu buline

Arhivă

  • decembrie 2020 (1)
  • august 2020 (1)
  • mai 2020 (2)
  • martie 2020 (1)
  • decembrie 2019 (3)
  • octombrie 2019 (1)
  • august 2019 (1)
  • iulie 2019 (1)
  • iunie 2019 (3)
  • martie 2019 (1)
  • februarie 2019 (1)
  • ianuarie 2019 (2)
  • decembrie 2018 (3)
  • noiembrie 2018 (2)
  • octombrie 2018 (2)
  • septembrie 2018 (3)
  • august 2018 (2)
  • iulie 2018 (3)
  • iunie 2018 (3)
  • mai 2018 (1)
  • aprilie 2018 (1)
  • martie 2018 (4)
  • februarie 2018 (8)
  • ianuarie 2018 (6)
  • decembrie 2017 (8)
  • noiembrie 2017 (2)
  • octombrie 2017 (4)
  • septembrie 2017 (7)
  • august 2017 (6)
  • iulie 2017 (1)
  • iunie 2017 (7)
  • mai 2017 (9)
  • aprilie 2017 (10)
  • martie 2017 (4)
  • februarie 2017 (6)
  • ianuarie 2017 (8)
  • decembrie 2016 (5)
  • noiembrie 2016 (3)
  • octombrie 2016 (5)
  • septembrie 2016 (5)
  • august 2016 (10)
  • iulie 2016 (6)
  • iunie 2016 (8)
  • mai 2016 (9)
  • aprilie 2016 (10)
  • martie 2016 (11)
  • februarie 2016 (8)
  • ianuarie 2016 (13)
  • decembrie 2015 (7)
  • noiembrie 2015 (10)
  • octombrie 2015 (12)
  • septembrie 2015 (13)
  • august 2015 (11)
  • iulie 2015 (12)
  • iunie 2015 (12)
  • mai 2015 (10)
  • aprilie 2015 (12)
  • martie 2015 (21)
  • februarie 2015 (15)
  • ianuarie 2015 (20)
  • decembrie 2014 (18)
  • noiembrie 2014 (11)
  • octombrie 2014 (11)
  • septembrie 2014 (14)
  • august 2014 (18)
  • iulie 2014 (10)
  • iunie 2014 (16)
  • mai 2014 (24)
  • aprilie 2014 (29)
  • martie 2014 (7)
  • decembrie 2013 (4)

Etichete

ajutor barbat barbati bucurie bunica carte casatorie casă copii copil copilarie dragoste drum durere educatie familie femei femeie film frumusete istorie literatura lumina mama moarte oameni om parinti politica poveste prietenie profesori relatie relatii Romania scoala societate Spectacol speranta suferinta suflet tata teatru viata viitor
Copyright © 2021 by Ana Barton.