Ana Barton
  • Căprării
    • Epicderma
    • Drumult
    • De la Ana la caiafe
    • Viituri de scriituri
    • Samizdat
    • Ospecioi
    • Copilege
  • Parcă eu știu cine sunt…
Ana Barton
Reading now
Acsinte lecții

Dragoste. Curs intensiv

Apr 21, 2016
Acsinte firesc

Și nu mă crede nimeni…

Apr 20, 2016
Acsinte familie

Nervii nervilor noștri

Apr 19, 2016
Acsinte Domino

Domino secundar

Apr 13, 2016
DSC03592

Rozina, femeie deșteaptă

Apr 11, 2016
Patatas

Povestea adevărată a lui Patatas

Apr 09, 2016
Acsinte Margareta

Doamna Margareta

Load more

Dragoste. Curs intensiv

De la Ana la caiafe de Ana Barton / 26 aprilie 2016
next
Use ← → keys to navigate
  • A+ A-

Vezi că acolo arde, ai grijă să nu cazi, te murdărești, mamă, și te-mbolnăvești, uite-așa se ține furculița, cuțitul îl pui în dreapta, întâi faci temele, după aia te joci, trage pantalonii, să nu răcești la spate, vezi să nu-ți scoți ochii cu bățul ăla, nu, nu, nu băga-n gură, că s-ar putea să te-neci! 

Și altele, multe altele. Lecții peste lecții. Bune, foarte bune de făcut mare. Bune, foarte multe, de ferit de rele. După ele, vin celelalte, când ești mai mare. Presiunile părintești. Dacă faci asta, o să ți se-ntâmple așa. Știu eu, am trecut prin asta. Ascultă-mă pe mine, am experiență, nu vorbesc aiurea. Dacă nu mă asculți, numa’ de rele o să dai. Am avut încredere-n tine și m-ai dezamăgit. Nu așa te porți cu părinții tăi, care fac atâtea pentru tine. Puțin respect, puțină recunoștință pentru efortul meu, pentru sacrificiul meu. 

Ba nu. Copiii nu trebuie să ne fie recunoscători că i-am născut, nu i-am întrebat dacă vor să vină pe lume, și nici pentru că-i creștem. E firesc să-i creștem, nefiresc e să-i abandonăm. Însă abandonul ăsta e de mai multe feluri.

Unul dintre felurile astea este să-i înnebunim cu lecții, în loc să le arătăm că-i iubim. Când îi dai copilului peste gură tot timpul, că aia nu face bine, nici aia, și stai că-i explici tu și-i arăți cum se fac lucrurile, în el crește o neîncredere pe care toate lecțiile tale la un loc n-o vor putea vindeca.

Acsinte lecții

Foto: Costică Acsinte

Copiii care sunt „lecționați“ tot timpul de părinți, ajustați în toate gesturile lor, sunt cei mai firavi și cei mai vulnerabili adulți. Cei mai neîncrezători în puterile lor. Singura putere din amândouă lumile este dragostea. Iubește-l, ca să-l faci puternic, adică iubitor. Și, dacă o să fie iubitor, atunci va ști și cum să aleagă omul care să-l iubească. Dacă îl tot înveți cum să fie cyborg, să se descurce, mamă, în lumea asta rea, atunci singura lui învățătură va fi frica. De tine, de oameni, de viață și, cel mai rău, de sine, neputinciosul, că doar asta ai sădit în el, o imensă neputință.

Și, după ce că-și va alege prost și, evident, păgubos și dureros partenerii de viață, ce crezi că va face el în relațiile lui? Ai ghicit, părinte, va da lecții, în loc să iubească, va reproșa tot timpul, va fi nemulțumit de toți și de toate, fiindcă el nu știe să iubească, nu l-a învățat nimeni, iar asta e o știință grea, cu practică de fiecare clipă. Îl toci, îi va toca pe alții, inclusiv pe copiii pe care-i va naște. Oamenii vor fugi de el, iar el nu va ști de ce se-ntâmplă asta. Nici nu-și va da seama că el însuși face ceea ce a urât cel mai mult când a fost mic. Lecțiile astea sunt contagioase, da.

Însă, primește-mi vestea cea bună, și iubirea e contagioasă. Iubirea te face, apoi te face mare, te face tu. Nimic și nimeni nu mai știe face oameni, în afara iubirii. Tentative, da, dar oameni, nu. Așa că iubește-l, dacă vrei să fie puternic, adică să creadă-n sine, în lume, să fie fericit. Iubește-l ca să se iubească și ca să poată iubi. Iubește-l, părinte, iubește-l, iubește-l. Și după aia, când te ia și îl ia somnul, iubește-l. E un om pe care ai bucuria să-l ai alături ani puțini, până se face mare și are viața lui. Nu e al tău, e doar cea mai mare bucurie de care te poți apropia, în soarele căreia poți trăi de când o naști și până pleci. Iubește-l.

Alte creierisme:

  • Lăsați copiii să se spună, frațilorLăsați copiii să se spună, fraților
  • Vidange moi, mon amour!Vidange moi, mon amour!
  • Nervii nervilor noștriNervii nervilor noștri
  • Ești copilul meu, fac ce vreau cu tineEști copilul meu, fac ce vreau cu tine
  • Mumelor, nemumelor…Mumelor, nemumelor…
Facebook0
Twitter0
Google+0
LinkedIn0
Pinterest0
Tags: copii, copilarie, dragoste, durere, lectii, mama, parinti, putere, tata, tezaur, viata, vulnerabilitate

6 comentarii

  1. Raj / 26 aprilie 2016

    Pai io de cand mugesc peicesa ca copiii trebuiesc lasati un pic de capu lor ala secu carele au ilauntru lor numa blugi rupti in cur si-n gionuchi, tel. mobile, rimele, oje, cipicauri ? Io asa am procedat cu plozii mei si am cam dato in bara pe alocuri si anume in partile esentiale. Pentru mine, dragostea inseamna cur intensiv, nu curs intensiv, adicatilea popou bine lucrat la sala, oleaca bombat, necesar in vederea babardelii, in vederea procrearii de progenituri pentru patria noastra draga, adica sa facem alti tampiti. Sarumana si pateul de post !

    Reply
    • Ana Barton / 27 aprilie 2016

      Mâncai năut, Raj. Mi-e rău de la pateu.

      Reply
  2. Io* / 2 mai 2016

    Hristos Vascrse! Ma’am Anna!

    (PieS: O ciomăgit-o Hooliganii pe Cleștăriță și nu mai are linie de transmisie la care săț trimeată scintilațiile geniale ale țâcnelii în system intensiv.
    Amu o dat iea numa’ folou, că altceva nu se poate fincă la poarta conacului matale îi buluc de gură-cască, cerșetori, bosketari și hoți de buzunare. Decât nica, bunșașa!)

    Reply
    • Ana Barton / 5 mai 2016

      :lol: :lol: :lol:

      Reply
  3. tot Io* / 2 mai 2016

    Auz’ că anul ista, taman când Rroemenia ș-o primit ciubota-n kur la Ieurovizion, site-urile de specialitate și sondajele asociate îl dau drept favorit pe un băițăl franzuț drăguțel foc:
    inga ce cânticel drăguț are, plin de bună-dispoziție și optimism are:
    https://youtu.be/boYQovCybYQ

    Da mia-mi place mai mult australianca din Korea, că prea unge cu balsam cordița sensibilă a suflițălulu’:
    https://youtu.be/2EG_Jtw4OyU

    Șî mai iesti în top 4 un rus meseriaș ș-o bulgăroaică șotioasă de cântă un pesnia cu vinoncoa și „O, dai mi liubovta”

    (matali trebe să știi ce anume cere drăguțica ceia, că doară în copchilărie aveai la DB antenă de bulgari.)
    Inga:
    https://youtu.be/gHgxi57Um0w
    https://youtu.be/yKsNfccUTuk

    Ci pacat că Valachia îi condusă de niște lifte neobrăzate, amatoare numa de hituri cocălărești de-ale lui guță – vijelie- salam – parizer – cremwurșt și care n-o fost în stare să găsască (din zecile și sutele de milioane de euro șpăgi în marile dosare penale), un flintic de 14.5 milioane de euro care să deie napoia angaraua la EBU ca să participe și Rumânia la această manifestare muzicală, care are o audiență de 350-400 de milioane de privitori și peste 1,2 milioane de fani înregistrați pe site-ul oficial.
    Păcat!

    Reply
  4. Maria / 3 mai 2016

    foarte adevarat,Ana

    Reply

Spune-te aici: Anulează răspuns

COMANDĂ ONLINE










Articole recente

  • Bucurări
  • Tanti
  • „Am ostenit să trudesc pentru a nu visa”
  • Lăsați copiii să se spună, fraților
  • Mihnea Boștină: „Mintea cea de pe urmă are memoria scurtă”

Categorii

  • Arte
  • Copilege
  • De la Ana la caiafe
  • Dialogos
  • Drumult
  • Epicderma
  • Fara categorie
  • Gânduri în picioare
  • Opinie
  • Ospecioi
  • Risipite
  • Samizdat
  • Viituri de scriituri

Comentarii recente

  • bConnected în Lăsați copiii să se spună, fraților
  • Diana în Lăsați copiii să se spună, fraților
  • Elena în Tanti
  • Primele trei litere în Pere târzii
  • Cristi în Pe vârful limbii…

Blogroll

  • acestblogdenervi
  • Casa jurnalistului
  • Catchy
  • Chinezu'
  • Dan Alexe
  • Deepseastories
  • Iulicika's Blog
  • Lorena Lupu
  • Marilena Guduleasa
  • Mircea Goia
  • Oraşul din palmă
  • Pistolul cu buline

Arhivă

  • decembrie 2020 (1)
  • august 2020 (1)
  • mai 2020 (2)
  • martie 2020 (1)
  • decembrie 2019 (3)
  • octombrie 2019 (1)
  • august 2019 (1)
  • iulie 2019 (1)
  • iunie 2019 (3)
  • martie 2019 (1)
  • februarie 2019 (1)
  • ianuarie 2019 (2)
  • decembrie 2018 (3)
  • noiembrie 2018 (2)
  • octombrie 2018 (2)
  • septembrie 2018 (3)
  • august 2018 (2)
  • iulie 2018 (3)
  • iunie 2018 (3)
  • mai 2018 (1)
  • aprilie 2018 (1)
  • martie 2018 (4)
  • februarie 2018 (8)
  • ianuarie 2018 (6)
  • decembrie 2017 (8)
  • noiembrie 2017 (2)
  • octombrie 2017 (4)
  • septembrie 2017 (7)
  • august 2017 (6)
  • iulie 2017 (1)
  • iunie 2017 (7)
  • mai 2017 (9)
  • aprilie 2017 (10)
  • martie 2017 (4)
  • februarie 2017 (6)
  • ianuarie 2017 (8)
  • decembrie 2016 (5)
  • noiembrie 2016 (3)
  • octombrie 2016 (5)
  • septembrie 2016 (5)
  • august 2016 (10)
  • iulie 2016 (6)
  • iunie 2016 (8)
  • mai 2016 (9)
  • aprilie 2016 (10)
  • martie 2016 (11)
  • februarie 2016 (8)
  • ianuarie 2016 (13)
  • decembrie 2015 (7)
  • noiembrie 2015 (10)
  • octombrie 2015 (12)
  • septembrie 2015 (13)
  • august 2015 (11)
  • iulie 2015 (12)
  • iunie 2015 (12)
  • mai 2015 (10)
  • aprilie 2015 (12)
  • martie 2015 (21)
  • februarie 2015 (15)
  • ianuarie 2015 (20)
  • decembrie 2014 (18)
  • noiembrie 2014 (11)
  • octombrie 2014 (11)
  • septembrie 2014 (14)
  • august 2014 (18)
  • iulie 2014 (10)
  • iunie 2014 (16)
  • mai 2014 (24)
  • aprilie 2014 (29)
  • martie 2014 (7)
  • decembrie 2013 (4)

Etichete

ajutor barbat barbati bucurie bunica carte casatorie casă copii copil copilarie dragoste drum durere educatie familie femei femeie film frumusete istorie literatura lumina mama moarte oameni om parinti politica poveste prietenie profesori relatie relatii Romania scoala societate Spectacol speranta suferinta suflet tata teatru viata viitor
Copyright © 2021 by Ana Barton.