Citindu-l pe Raj în ultimele zile, m-am întors în propria mea copilărie, pe vremea când ascultatul era singura mea profesie, şi-am înţeles de ce cuvintele lui nu au văluri, oase, coase, ziduri. Lui nu-i pasă cine ce crede. El nu povesteşte, ci ni se povesteşte. Asta este una dintre formele supreme de libertate. Şi de dar.
Sarumana, sa traiti ! Doar ce am azuns acas, am citit pe fuga forumu, dupa care miam strans la pept nevasta, soacra, fiica, fiul. Pe siameza nam vazuto, cam batuto acu trei zile. Mai am eu pisica?
Era la noi in oras pe cand eram io copil, un om ratacit cu mintea. Platon il chema. Umbla lipit de garduri, de ziduri si ne spunea ca sunt avioane pe cer care vor sa ne bombardeze. Oamenii vorbeau ca, Platon fusese odata sanatos la minte, dar a vazut grozavii multe in timpul razboiului. Fusese aviator.
Taica lu maica, cand mergea cu mine pe ulita satului, tragea intruna vanturi foarte sonore si ma certa ca, vezi Doamne, sami fie rusine ca, baiat tanar fiind, fac asa ceva. Avea un cal care nu statea la inhamat. Odata sa enervat asa tare ca, a muscat calu de bot. Dupa aia ia dat calului numa bunatati. Ia parut rau. Totusi era cam anemic calu ala. Tragea vanturi mai putin zgomotoase ca taica lu maica.
Intro poza, taica lu maica avea ochii cat cepele. Era tanar si sa pozat la un fotograf evreu la Buhusi. Asta era pin anii 40. A patimit mult sarmanu ca, chiabur fiind, a dat foarte greu, pamanturile, combinele, batozele, tractoarele, la colectiva. A luat bataie sora cu moartea de la militieni, securisti, comisarii poporului. Un frate dal lui sa aruncat in fata trenului. Na mai rezistat batailor, umilintelor.
În 1984 am luat in deradere un lustragiu din Gara de Nord Bucuresti. Un acar care trecea pe acolo, mi-a spus ca, lustragiul fusese o somitate candva, un mare profesor universitar, care fiind inchis, si-a pierdut picioarele in inchisoare, familia, titlurile, functia, casa, masa, etc. Am primit o lectie pentru toata viata. Si tatal meu ma invatase doar sa respect omul necunoscuti ca, “Nu stii niciodata cu cine vorbesti copile !”.
Maica si taica lu maica au murit in anul 1980. La o luna unul dupa altul. Prima a murit mamaitza, dupa ce a stat paralizata la pat, doi ani. Spunea ca se bucura ca patimeste ca sa-i ierte Dumnezeu pacatele, dar ca, ii pare rau ca o chinuia pe cei care o ingrijeau. Lumea spunea ca nu avea pacate, era extrem de credincioasa, vesela tot timpul, binevoitoare. A murit cu zambetul pe buze, intr-o vara, pe o caldura inabusitoare. Regula era ca, mortul se tinea trei zile acasa. Fara autopsie, mamaitza si a treia zi arata de parca era vie si avea inca surasul pe buze. Dupa o luna a murit si tataitza, desi nu era bolnav. Lumea spunea ca l-a chemat la ea, mamaita. Tataita fusese crancen. A dat greu averea la colectiva, nu suporta comunismul, partidul, conducatorul, lenea, furtul. Ce m-a frapat, a fost faptul ca, la inmormantarea amandurora fusese lumea de pe lumea, toate satele invecinate, lume de la 15 km. departare. Tineret de 15 -20 de ani. Ce sa caute tineretul la inmormantarea a doi batrani ? Inmormantarea parca se transformase in miting. Slujba de inmormantare a fost facuta de mai multi preoti din satele invecinate. Taica spunea ca, a observat cativa necunoscuti cu ochelari de soare, in costume identice, care nu aveau ce sa cate la inmormantare. Asta s-a intamplat la inmormantarea tataitzului. Mamaitza nu s-a opus colectivei.
Foto: Costică Acsinte
Baietu Dnei Heva, dl Marcel mia zis cand aveam vo 19 ani sa nu mai cumper pantofi eftini. Sa cumper ca el pantofi de 360 lei, negri sau maro, impletiti. Stie dl Florin sau dl Goco cred. Pantofi din aia cu impletitura din pele, deasa, deasa care se mulau pe picer. La juma de an, tocurile trebuiau neaparat reparate si puse blacheuri. Daca va zic cai port siacu, ma credeti ? Evreii nu se carpeau cu lucruri eftine ca romanii, ci scump si durabil. Patuncea, ce era scump, era si de durata. De la ei am invatat ca carnea de oae pregatita ca lumea, e un deliciu si pentru cei ce no suporta. Idem carnea de vacuta. Orice da porc nu. Am vazt cu ochii miei cum un puorc mana cu pofta o ratza in putrefactie sau chiarcacat, scuzati espresia.
Cand eram copil la taica si la maica, aveam un vecin nesuferit. Ai mei voiau sa se aiba bine cu toti vecinii. vecinul cel chitros ne-a furat cativa metri patrati din pamantul de langa casa. Pur si simplu a mutat gardul. Ca sa nu mai fie discutii, taica s-a lasat pacalit, dar a incetat orice discutie cu vecinul cel hain. A zis ca, cu omul care iti incurca viata, e mai bine sa nu ramana nici loc de buna ziua. Intr-o zi, taica a observat ca nu l-am salutat pe vecinul cel rau. ”Tzam zis io sa nu zici bunaziua ma?” Si mi-a tras una dupa ceafa. Eu considerasem ca nu trebuie sa-i dau binetze.
Maica era croitoreasa, dar dupa ce facuse o caruta de copii, nu s-a mai dus in campul muncii. Cosea pentru cei din cartier, pentru te miri ce. Noua, copiilor ei nu voia sa ne faca pantaloni evazati, asa cum se purta patuncea, doar lu sormea. Nu pe permitea sa umbla cu chica cum era moda. Mancarea de baza erau tocanitele, ciorbele. Fiemea nu papa asa ceva. Doar pitze, cipicauri, cartofi prajiti, salate, mecdanalduri, hotdoguri.
Eu cand aveam vreo 6 ani si mergeam langa taica pe unde avea el treaba. In timp ce mergeam, ma uitam numai si numai in pamant. Azi asa, maine asa, intr-o zi taica m-a intrebat de ce ma uit tot timpul pe jos. I-am zis ca poate oi gasi un ceas. Eu nici nu indrazneam sa-i zic sa-mi cumpere unul. A doua zi, dimineata cand m-am trezit, am gasit in ceas nou, in cutie frumoasa. Pobeda, ceas rusesc. Se induiosase taica.
Cand aveam 7 ani, in prima zi de scoala, m-am cocotat pe scoala. Cladire veche de 150 de ani, cu odai inalte. Copiii sau dus repedea acasa la ai mei. A venit maica cu sufletu la gura. Lea rugat pe invatatoarele prezente sa nu tipe la mine ca nu care cumva sa ma arunc de acolo.Ma luat maica cu binisoru, mia promis bomboane si turta dulce si am coborat cu atentie asa cum mia zis ea. Cand am ajuns jos, de bucurie ca nam cazut in cap, ma pupat. Taica creca mar fi ologit.
Cand aveam vreo 11 ani, eu si cu copiii cei cretini din cartier, am mers in cimitirul evreiesc, am dezgropat pe unu care fuse ingropat in urma cu 2 zile ca sa vedem cum arata. Sa iscat scandal mare. Pentru ca taica era bine vazut de comunitatea evreiasca, sa musamalizat totul. Am loat o bataie sora cu moartea, de trei zile am mancat cucuruz prajit, ca fugisem dacasa. M-a gasit nea Ghita sectoristu cu militienii lui, murdar, infometat, inspaimantat.
Cand aveam vreo 13 ani, m-am dus la taiat vie in vacanta, ca sa fac si eu un ban. Mi-am cuparat tenesi chinezesti de 40 de lei, care nu se dezlipeau talpile ca la cei romanesti. Cei care sunteti nascuti in 1964, seara, stiti la ce tenesi ma refer. Ca sa nu-i uzez, paseam teleghidat cumva. Taica s-a induiosat si a zis sa merg normal, ca de ioi strica imi cumpera ei altii.
Vam zis ca maica a fost femeie de serviciu la casa de cultura cand eu aveam 12-17 ani, ca plecase de la croitorie ca nui mai placea sa stea cu popoul pe scaun 8 ore pe zi. Cand aveam 12 ani, Dida Dragan a avut concert in orasu nost. Am vazuto in cabina in chilotei, fara sutien. Am ramas incremenit. Avea un corp superb, niste sani superbi, pielea fina, alba, fruoasa. Cand am mai crescut asa la vreo 20 de ani, cand o vedeam la tv, m-am gandit ca no fi chiar asa cum o vazusem io , cu ochii de copil de 12 ani. Prin 95 sau 96, am revazut-o la Eforie Nord la plaja, in costum de baie. Arata ca atunci cand o vazusem la casa de cultura. Eu aveam 42 sau 43 de ani, ea 60 de ani, ca mam uitat pe uichipedia.
Mam luat de nevasta si ma trimis sa duc gunoiu ca, fiimea a refuzat. Mea zis un vecin ca nu tine vraja cu tiutiunu electronic. A revenit la vaisroiul lui. Astept rogute neste precizari. Am circulatia zlaba la picere. Nu mar deranja, dar trebe sa circule sin carici, scuzati expresia. Dle Gogo, va urez o seara sio noapte linistite !………… Dna Ana, ati extras copilu ? Si eu am extractie. Tot la 3. …… Dna Ella, am o familie cersetoare de bani. Fiemea pune capac. Feciormu ii in campu muncii. E sofer de tir. Nu cere bani, dar nici nu da in casa. Pentru buleftrica, pentru apa. Leam zis ca, consuma prea multa apa. Fiemea face pipi o lingurita si trage un rezervor de apa. Leam zis ca, deacu sa se cace toti si ultimu sa traga apa. Pai cum ? 39 m.c. de apa ? Ce trece Bega pan ograda mea ?b Fiemea are un motoras la cur. Cu cheita. Cand intoarce cheia, cere bani. Nu des. Din juma in juma de ora. Nevastamea ii cumpatata. Cere doar odata pe zi. Iam zis ca nui mai dau cardu. A zis ca nui nevoe, sil ia singura. Iam reprosat ca a ars mancarea la bucatarie si ca, o sai confisc tv-ul cu telenovele cu tot. A zis ca, daca o inervez nu mai face mancare deloc. Mam dat batut.
Din motive de compozitie sculpturala ale nevestimii, am un gand cu mneaei dupa ce se culca plozii. Daca no vrea, rup bichinu de pe dansa….. Mie-mi place de nevastamea candui la volan. Din cate garduri is in oras, thocmai gardu muma-si l-a pus la pamant. Nui place sa dea cu spatele. Dacai aglomeratie pe strazi, zice invariabil:”Tziai dracului, de ce nu stati acas? Acu vatz gasit sa iesiti cu masinile, cand conduc eu ?””… Dna Ana, dv. injurati la volan ?







Ahahaha…ce am mai ras…ce vremuri dom’le.. as da ani din viata sa le traiesc si eu .. felicitari !!!
Raj, vino şi ia-ţi felicitările, domnule.
Stiu ca am mai citit candva, intr-o noapte, cele de mai sus, am recitit, am citit si iar am recitit si nu stiu de ce mi-au dat lacrimile ! Cred ca mai degraba de la ras ! (se poate si din cauza amintirilor starnite). A ! Nevasta mea-i de pe langa Buhusi, bunicu’ ei a fost chiabur si tot ca nevasta domnului Raj conduce ! Zici ca e cu ditamai Tiru’ !
si io, Domnu’ Raj, mi-am cumparat pantofi cu 375 de lei si cred ca tin si azi, ca m-am departat de iei, nu poci verifica.
Un gând pios pentru stramosii Domniei Voastre!