Tag: Teatrul de Arta Bucuresti

romulus_boicu_cto-4525

Atrocități încântătoare

Se dă un cuplu lung. Lung în timp, opt ani bătuți pe muchie. Oameni umblați prin ei, prin lume, prin război. Întorși acum acasă, după ce ea, fotograf de război, sărise în aer la Mossul, în Irak, și fusese operată într-un spital din Germania. În casa lor, unde-i apropie gesturi mărunte, cunoscute din repetare, unde își […]

1

A fost odată, ca de atâtea ori…

… un om. O fată. Cineva de lângă mine, de lângă tine. Tu, eu. Cine nu s-a refugiat în trecut ori nu s-a aruncat în speranță să arunce primul piatra. Totuși, fata despre care vă vorbesc eu azi e paria pentru majoritatea oamenilor, chiar și, ori mai ales, pentru cei care o folosesc. Fata asta […]

TAB_Si veni barbatul la femeie10

Câți oameni încap în doi oameni?

Mai mulți decât fiecare dintre cei doi și-ar putea da seama vreodată că încap. Minunat și îngrozitor deopotrivă e că toți oamenii ăștia își fac de cap: simultan sau pe rând. Și ne trezim făcând gesturi pe care nu le recunoaștem ca fiind ale noastre în timp ce spunem lucruri care ne reprezintă. Sau invers. […]

TAB_Dureri fantoma13

Cine pe cine doare

Marile lacuri subterane de unde-și trage durerea apele nefiltrate sunt unele dintre marile necunoscute ale omenirii. Credem că le știm, aplicăm repede teoria cauzei și a efectului, stabilim sursa, pagubele, dacă nu chiar avariile. Totuși, treaba asta nu ne ajută la mare lucru. Să știi ce ți-a provocat o durere nu te vindecă de ea. Are durerea […]

Singularity_Victor Vido10

Ce nu are nume

Ce e cel mai intens pe lume nu are nume. Sunt stările alea ale noastre care-s făcute din alte stări, cum ai trimite apele mai multor pâraie-ntr-o văioagă și le-ai lăsa acolo să-și vorbească, să se-asemene, să se certe, să se deosebească, să se facă una cu alta, una dintr-alta, să-și tocească dinții una de […]