Tag: prietena

Coca Acsinte

Dă-i cu spirt, cocoană!

Nu m-am gândit până acum la un fluture ca la un temei, dar azi-dimineaţă am deschis ochii asupra unuia mare şi colorat care-mi explora camera fără să caute vreo ieşire. Nimic nervos, nimic disperat. Nu căuta. Doar poftea din aripi şi gusta din aer. Din cauza lui n-am ştiut unde şi când mă aflu, dacă sunt […]

Clubul

Clabingu’ la vârsta a doua

„Că nu eşti sănătoasă la cap! Crezi că te-aşteaptă timpul pe tine. Nu ştii altceva decât casă–birou–casă. Mereu ai ceva de făcut. Da’ de trăit nu ai nimic?!“ Aşa-mi zicea Roxana de câte ori o refuzam. Adică de cele mai multe ori. Acum, apucasem să-i spun că, da, mergem în club de Crăciun. Când eram […]

Nora Acsinte

Nu este a mea

În scris ne-am cunoscut. În schimbul de cuvinte. Când i-am citit primele fraze, n-am înţeles ce-a vrut. A zis ceva de mine şi de Hortensia Papadat-Bengescu. Care Hortensia mie-mi place. Mult. Dar tot n-am priceput, deşi am citit de vreo cinci ori mesajul ei, dac-a fost de bine sau de rău. Habar n-aveam cum devine […]

Liana

Liana din leagăn

Azi-noapte-am visat un fragment dintr-o poveste. Vedeam şi literele, în succesiune. M-am trezit, am văzut chiar şi virgulele, mi-am spus că n-o să uit, chiar dacă mă culc la loc, şi mi-am potrivit perna. Dimineaţă, m-am trezit tabula rasa. Pun iar carneţelul pe noptieră, că nu mai merge-aşa. Dar cred c-am visat o idee fiindcă […]

Ana cu vaca

Nu-i uşor să fii modernă

Pentru că uneori, deseori, îmi place să mă joc, alunecând în maniere de babă cu broboadă, privind printre uluci, nu mă mir niciodată că oamenii mă şi cred. Şi-mi place s-o facă. Altfel, trebuie să recunosc, am şi zone cu adevărat anacronice. Combinate cu atitudini de avangardă, asta însă mai ales în limbaj şi-n gestică. […]