Tag: nepasare

Colectiv

Undevaii

Să-l cauți pe Dumnezeu se spune să-l cauți în tine, în ceilalți în toate cele care alcătuiesc lumea undeva, undeva, tot îl vei găsi dar, Doamne, poporul meu carele este și poporul tău a obosit în primăvara asta să caute iar acum a și uitat c-a trecut peste el o vară iar vara tu știi arde […]

Răsărit

Umbra străinilor

Pe noi, străinii ori ne-nfurie, ori ne complexează. Dacă sunt de pe la noi, nu-i putem suferi. Dacă vin din Vest, ei, aici e altă treabă: vrem să fim ca ei, că ne simțim inferiori. Cine naiba ne-a vârât în minți și când că ne sunt superiori habar nu am, dar lucrurile așa stau. A […]

Țara moartă

Cum nu ne pasă

Filmul ăsta e un pumn în stomac și te prinde fără aer. Și e foarte bine așa, după aia respiri mic și încet, asta când nu oftezi scuturat. Pentru că filmul ăsta doare cu o durere de care toți avem nevoie. Ca să ne limpezim, să ne trezim. Am învățat la școală o istorie glorioasă, plină […]

Acsinte fericire

Cu fericirea peste ochi

Mama îmi zicea, când eram mică: „Mamă, niciodată să nu le dai oamenilor peste ochi cu fericirea ta. N-ai de unde să știi ce suferință e-n sufletul omului din fața ta. Și când ți se-ntâmplă ceva care te bucură mult, să fii un pic rezervată, mamă, când îi spui altcuiva. Poate omului ăluia îi amintește de […]

Acsinte număr

Sunt locuitorul numărul 19.900.000 al țării mele

Așa zicea ultimul recensământ, anume că mai suntem 19 900 000 de români. Dar de-atunci au trecut niște ani și nu prea cred că ne-am înmulțit. De ce nu cred asta? Păi, tocmai fu scandalul cu diluția dezinfectanților, iar înainte de el, înfiorătoarea situație de la spitalul din Pitești, iar și mai înainte… Colectiv. Mult rău […]

Acsinte firesc

Și nu mă crede nimeni…

– Doamnă, săru’ mâna, iertați-mă că vă opresc, dați-mi și mie un leu sau doi, dacă vreți, vă rog. Nimeni n-a vrut să-mi dea, toată lumea m-a trimis la muncă. Mi-au zis că sunt tânăr, în putere, să-mi fie rușiune că cerșesc. Dar eu de la muncă vin, doamnă, numai că mi-au furat portofelul și-mi […]

Păsare Acsinte

Unde e păsarea noastră de-altădată?

Cel mai probabil, acolo unde-i și cuvântul „păsare“, adică nicăieri fiindcă nu există decât în forma negativă. Numai că eu mă încăpățânez să-l dezbrac de „ne-“ și să-i dau drumu-n lume. Cine sunt eu? Un om care știe că de la păsare încolo multe și bune se pot întâmpla și face. Vă spun dintru-nceput că […]

Cruce pe ceafa

Milă, mă?!

Azi scriu într-un limbaj frust şi colocvial. E bine să ştii asta, că poate vrei să te opreşti aici. Nu de alta, dar ăsta e un text care-ţi va face o mare neplăcere, dacă nu mai multe, însă toate mari, fiindcă vreau să-ţi vorbesc despre milă, iar asta scârbeşte pe oricine, chiar dacă mai nimeni […]