Tag: bunicul

Vifor

Timiditatea la cai

Era cult şi, câteodată, tandru. Îl chema Vifor, iar chestia asta-i punea mult prea multe probleme existenţiale de cinci-şapte ori pe zi. Vara. Iarna, doar de vreo trei. Mă-sa şi tac-su aveau aşteptări neîmplinibile de la el. Şi pentru că-ncepuseră cu pretenţiile de când era foarte mic, iar Vifor nu-i mulţumise cu frumuseţea lui copilărească, […]

Robinia pseudoacacia

Salcâm pripit

Crăpau dimineţile cu pocnet pentru că eram mici. Nu ştiu cum se face, dar niciunul dintre noi, cei patru nepoţi ai bunicilor, adică doi fraţi veri primari cu două surori, nu stă-nfipt în cearşafuri după ce deschide ochii. E drept că nu era tocmai cel mai lesnicios lucru să ne culci, seara. Însă trezirea semăna […]