La răstimpuri, vocile unor martori se ridicau deasupra celorlalte, nu pentru că milioanele de oameni ar fi încetat să-și strige ofurile și păcatele în sala aceea imensă de porțelan a Tribunalului, unde ar fi încăput un popor întreg. Ci pentru că vocile lor erau mai puternice decât ale celorlalți atunci când ajungeau în fața Judecătorului […]
Mă intrigă de când mă știu diferențele, de orice fel ar fi ele. Cele naturale mă fascinează; lumea e atât de frumoasă tocmai fiindcă e diversă. Celelalte însă… ei, bine, despre celelalte, adică despre cele nenaturale, cred c-a venit timpul să vorbim. Iar timpul înseamnă astăzi. Primele diferențe pe care le-am observat în lumea asta […]
Sever Avram: Este demonstrat deja că societățile care se bazează doar pe expozitiv și narativ nu sunt în stare să dezvolte o cultură critică și să insufle un demers argumentativ proceselor interne din societate. SEVER AVRAM deține în prezent poziția de Președinte Executiv al Asociației CLDR România – „Comunitățile Locale Riverane Dunării“. El este coordonator […]
Iaca: 1. Te uiţi oblu-n ochii omului, încă de la prima vedere. Am zis „vedere“, nu „întâlnire“, da? 2. Spui exact ce-ţi doreşti să spui, iar asta de fiecare dată când deschizi gura. Să ai totuşi grijă la actele ratate, că astea mai şi ricoşează-n posibilele victime colaterale. 3. Nu-ţi domoleşti gestica sub nicio formă. […]
Dnule Io, am deosebita neplacere sa va anunt si paceasta cale ca dimi mam trezit in pozitia ghiocel. Ma refer la scarbavnica escrescenta de sup burta, scuzati expresia. LMA , dna Ana, la mai mare, sarumana, papucii de casa, papucii de oras, bashca cei din dulap de firma, + cei cu care neplecati la nunta, […]
Eunucu’ e băiat bun şi delicat cu sine însuşi. Nu doar în vis îl dor pe el fostele retrovirtuale (!) lumini ale ochilor. Aievea e chiar mai rău. Devine agresiv. Rupe lanţu’ una-două. Care lanţ? Ăla consecutiv extirpării girusurilor lui închipuite, concentrate-n iertatele putirinţe. Păi, ce să doară mai tare decât ce n-ai avut, nu […]
Că Rozalia se săturase să-i spună toată lumea că necazurile i se trag, vulgar verb!, de la sex ştia deja toată lumea. Umbla cu capu-n jos, mereu preocupată de-un fir de la vreun tiv, de-un şerveţel făcut aproape clorofilă sau de oasele tarsiene. Astea, ultimele, dansau într-un fel care-o ducea pe ea cu gândul la […]
Cum îi zice chestiei ăleia de potriveală instantanee? A, chimie, da. Rebarbativ, nu şagă. Hai, că ştii. Implodezi de creativitate şi râs, îţi cresc pe loc mai multe mâini decât lui Shiva, în încercarea de-a te mai ogoi, că doară nu te-oi da pe faţă, nu? Şi-apoi, cât s-o mai potrivi. Roţile nu se-mbucă-n tot […]
Sâmbătă, cald şi inflaţie de nunţi. Miresele, cam pleoştite, dar stăteau la poze, la mitropolie. Mai potriveau o bretea la sutien, mai ridicau un corset cu ştrasuri, mai cereau o temporală milă mică de la fotograf, pentru o grimasă cinstită, cu sorgintea afectivă în sandalele mult prea înalte şi deja strâmte. Mirii, în general, importanţi […]
Ăi bătrâni dormeau în cămăşi de noapte. Şi ei, şi ele. Pe-aproape de Bucureşti, le zicea fustare. Mai ales celor bărbăteşti, ca un râs perpetuu întru noptatică feminizare, niciodată efeminare, nu de alta, dar, la o adică impulsivă, cămeşa îşi arăta rolul şi rostul infailibile în înmulţirea neamului. Mâncau păsat şi, dacă aveau, chiar şi cartofi […]