Poza site

Un palton la drum de seară

Și cum stăteam eu pe pervazul interior al librăriei și scriam pe cărți, ca la finalul oricărei lansări, văd pe fereastră că un bărbat s-a oprit pe trotuar și se uită la mine. Am simțit că mă privește cineva. Omul se uita cu mult interes, parcă și puțin uimit, dar asta poate doar mi s-a […]

Mircea Goia 1 (3)

Întâi se aprinde o lumină mică…

… foarte mică, asemănătoare ca anvergură cu întredeschiderea ochilor. Dar pe interior. Nu știi niciodată ce-ai putea lumina pe-acolo și e mai bine să nu te sperii. S-o iei încet, din aproape în aproape. Treaba asta cu aproape are două înțelesuri. Unul ar fi cel adverbial, adică te-apropii ușor de necunoscutul care ți se întredeschide […]

Coresi 1

Când școala îi iubește, copiii o iubesc

Îi iubește, adică îi face să se simtă liberi în ea, respectați și admirați, îi face să se simtă oameni, chiar dacă sunt mici și nu știu că se simt oameni. Știu însă că se simt bine, că sunt fericiți și în siguranță la școală, iar siguranța asta presupune însăși libertatea lor de a fi exact […]

Păpușa ruptă

Umărul păpușii

Nu știu cum sunteți voi, dar eu, ca mamă, am greșit de foarte multe ori, încă de când fata mea era foarte mică. Acum știu de ce, atunci habar nu aveam, eram mult prea durută ca să mai aibă pe unde să-mi intre înțelegerea. Ceva, ceva totuși simțeam, chiar dacă nu reușeam să duc simțirea […]

Acsinte fericire

Fericirea și nefericirea la Raj

Fericirea e atuncea cand te trezesti din somnul in care ai visat ca esti in curu gol, intro aglomeratie de oameni. Fericirea mai e atuncea cand esti lihnit de foame si nu-ti cade codru de paine in cacatu din imediata apropiere. Nefericirea e cand iti cade painea in cacat si ti se scoala in biserica. […]

Autism

O îmbrățișare

Îmi dădusem întâlnire cu ea la Cercul Militar. Îi spusesem că a venit iarna prea din toamnă şi că mă duc să-mi iau cizme. Era octombrie 2005 şi mi-era foarte frig. Doamna mi-a spus c-o să vină cu fetiţa ei, de 16 ani, care are autism. Nu ştiam mare lucru despre asta, doamna a ţinut […]

Somnambulism2

Adevărul meu + adevărul tău = realitatea noastră

Poate c-ar trebui să ne-nvețe cineva, de mici, că atunci când alegi un om, să trăiești cu el, alegi, de fapt, o fabrică vie care produce propriile adevăruri și propriile minciuni. Așa cum și tu le produci pe ale tale. Până la capăt. Iar asta nu se-ntâmplă doar în parteneriatele sentimentale, ci în toate formele […]

Nenăscut

După douăzeci de ani

Pe 13 iunie 1997, era să mor. Aflasem cu o zi înainte că pruncul meu nenăscut murise în pântecele meu de două săptămâni. Șocul veștii m-a aruncat într-un hău. Doctorul mi-a zis că trebuie să fac avort, copilul este mort, iar eu sunt în pericol de moarte. Nu înțelegeam nimic. M-am ridicat de la ecograf […]

Acsinte fericire

Cu fericirea peste ochi

Mama îmi zicea, când eram mică: „Mamă, niciodată să nu le dai oamenilor peste ochi cu fericirea ta. N-ai de unde să știi ce suferință e-n sufletul omului din fața ta. Și când ți se-ntâmplă ceva care te bucură mult, să fii un pic rezervată, mamă, când îi spui altcuiva. Poate omului ăluia îi amintește de […]