El şi ea. Conversaţia de dinaintea plecării lui în străinătate, la muncă. Linişte, pace, dezghiocare. Discuţie în mers.
Foto: Irina Ionescu-Homoriceanu
– Şi n-ai emoţii că pleci într-o ţară străină? Nu ştii nici limba.
– Ba am. Sunt puţin afectat de plecarea asta. Limba o învăţ în două săptămâni.
– Ce anume te supără?, întreabă ea, amuzându-se aparte de chestia asta cu două săptămâni.
– Am mai lucrat în străinătate pentru multă vreme. Sunt şi părţi bune, sunt şi părţi rele.
– Aha. Dar faptul că mă laşi pe mine aici nu te supără deloc? Nu te întristează puţin?
– Păi, ce, te las în pădure?
Text din volumul Prospect de femeie, Editura Herg Benet.
Io cand am plecatara in Tadjikistan pentu vio 6 luni am lasato pe nevastamea in poarta, da tot in padure am cam lasato deoarece avem multi pomi in curte printe care 2 mesteceni la poarta sarumana dna Ana. Acuma is la Mecidia la 1 verisoara care are o fetita de 4 ani care e contrariata ca desi is vidanjor nu put a caca. Ma amusineaza tot timpu. Is la unchiu la Cernavoda care e la vio 25 km. de Mecidia. Am condamnat cartea dna Ana la tel o216422158.. A raspuns 1 dela Ed.Herg Benet, iam zis cas Raj nebunu, am cerut imperios cartea pa adresa 1-i nepot ca nam buletinu ca lam perdut. Ala a zis ca da si ma intrebat daca mai am frati pe acasa. Oricum, dak nu ma intrebat, a zis in gand, ceia ce e cam tot aia….
Raj, pişicherule! Directorul editurii mi-a zis că l-ai sunat. Cu mine n-ai vorbi tu, că n-am foncţie.
Aicea la Mecidia ploua. Pot sa fac pipi la toti copacii daca vreau, ca nu se observa
Cand eram mic iam zis lu mamaia ca poua. Ea ma corectat, a zis sa zic ploua. Mam straduit dar tot poua ziceam. La 1 moment dat aproape ca mia reusit. Am zis afara pula…
Sarumana !
Să trăieşti, patroane!
Miam amintit. Afara pulo