Mi-amintesc momentul cvasisuicidului semnat Adrian Năstase. Imaginea aia cu el pe brancardă, cu fularul semnat de celebrul brand britanic. Cât a mai râs lumea, cât l-a mai batjocorit pe omul care-şi pierduse pentru o clipă minţile. Şi, Doamne, cât s-au mai bucurat oamenii!
Am zis atunci că e firesc să fie toţi egali în faţa legii, să plătească aceia care au greşit. Să se recupereze prejudiciile. Că sărăcim pe clipă ce trece şi-ngrăşăm puşcăriile.
Ce-a-nţeles lumea care s-a bucurat mult? Că sunt fan Adrian Năstase, ce altceva? Ba mai rău a fost, c-am îndrăznit să fac o paralelă, dreptu-i că niţel forţată, între acel moment şi cel care-a generat celebra expresie Tu quoque, Brute, fili mi?!
Acum ce văd? Ghilotină. Un om este acuzat, anchetat, arestat. Şi nu e singurul în dosarul cu notorii, dar e singurul care face ştirile de la orice oră, de două săptămâni încoace. E cel mai important om din România. O femeie.
The Execution of Lady Jane – Paul Delaroche
Femeia asta, urmărită pas cu pas, nară cu nară, inspiraţie cu expiraţie, este deasupra oricărei situaţii: de la noi sau din lume. Războiul din Ucraina e-n al doilea rând, bineînţeles. Că doar, pentru noi, războaiele sunt anacronice. Nu ne privesc. Noi avem treabă. Urmărim ştirile. Parlamentul nostru lucră tătă noaptea pentru ca această femeie să poată fi arestată. Noi suntem una cu telecomanda.
Cel mai probabil, şi textul ăsta va fi catalogat proUdrea. Ori se va spune că sufăr de sindromul fecioarei. În fine, nu contează. Eu nu pun problema drumului ilegalitate – pedeapsă. Ăla nu-i discutabil. Întreb doar de ce restul oamenilor care sunt persoane publice şi sunt acuzaţi de încălcarea legii nu „beneficiază“ de atâta atenţie. De ce această doamnă?
Eu pun problema bucuriei. Aici mi se face mie groază, nu doar frică. Să simţi că „se curăţă societatea“ e una. Dar să te bucuri că un om este arestat e înfricoşător. Să speri că ţara asta are o şansă la onestitate e firesc. Dar să sari în sus de fericire fiindcă vezi cătuşe la mâinile cuiva e semn de tulburare. Bucuria nu poate încăpea nici în situaţia în care este prins un ucigaş. Cel mult, oamenii pot răsufla uşuraţi. Un pericol pentru vieţile lor a fost eliminat. Sunt, întru câtva, mai în siguranţă.
Am văzut aseară ce poate face din oameni mirosul sângelui. Al oricui. Ieri, al ei. Mâine… Carne să fie.






Ba io chiar ma bucur daca un pedofil e arestat, judecat, condamnat, castrat
Cum, mă, te bucuri?
Bucurati-va, dna Ana. Si dv. aveti fetita
Raj, pot să răsuflu uşurată, da. Aia pot. Să mulţumesc lui Dumnezeu. Şi aia pot.
Dar bucuria o rezerv binelui, frumosului, iubirii, nu facerii dreptăţii.
Până la proba contrarie,a subiectelor de acuzare,trafic de influență,corupție,spălare de bani,șantaj în folosul personal,cu Microsoft ori cu înlesnirea în avansarea corupției,în favoare ei și a soțului ei…de domeniul a milioane de EURO…luare de mită a,aranjamentelor sportive când era ministru turismului…cu Bute…
eu una mă abțin a fi pro ori contra,să lasăm justiția,DNA să-și facă datoria. Nimeni nu este mai presus de lege.
Fie Adrian Năstase,Gigi Becali,Copos,Berceanu
,Videanu,Băsescu cu frate cu tot…câte procese s-au declanșat împotriva a zeci parlamentari,primari,delegați,judecători,doctori,miniștrii,consilieri,ambasador fie și împotriva proaspătului,actualului președinte Iohanis
noi românii plecați din țară,poate muncim doar ptr. 100 de mii de dolari pe an și ne simțim bogați,dar în România se discută de sume de ordinea a sutelor de milioane,a milioanelor de EURO !
Nici Obama ori alți mafalda/arabi nu au averea unor români din Cucuieții din vale a cătunului comunei primitive din susul Moldovei
Cât privește războiul din Ucrainia,,eu cred așa: Majoritatea populației sprijinită de armată doresc schimbarea pe drumul democrației,așa cum a fost și la noi,când s-a tras în populație,dar pe urmă armata s-a dat de partea poporului.
dacă separatiștii ,după revoluția lor,când URSS s-a destrămat,ca și mafia rusească,separațiștii au pus mâna pe armament de grea artilerie/terestre,aeriene,puncte strategigce,nevrînd a fi „democrați” ci înfocați comuniști ce nu vor să cedeze facțiunea/osul de ros !
acum separatiștii ajutați de Putin de după cortină,Ucrainia are misiune extrem de grea. Corectu-i că nici pe noi,ucrainienii nu- ne agreează…
Separatiștii vor tot,iar noi,Bucovina de Nord,Cernăuți…și Republica Moldova cu comuniștii lor,vor neutralitatea în tamponul Rusia-România !
Dacă apucăm să trăim, o să şi vedem cum devine chestiunea, Seva.
Dna Seva, daca aveti sange in pula, bateti-va dv. cu rusii. Rusu nu trebuie starnit, si daca stam stramb si judecam drept (io oricum stau stramb dan nascare), el nu riposteaza chiar repede. Rusul are o mentalitate aparte, nu judeca europeneste, nu ca nu vrea, ci nu poate, rusul e astfel. Cat despre marea cultura rusa, ce sa spun ? Aceasta se termina la portile Moscovei sau ale Sankt Petersburgului. Am muncit in Rusia si stiu cumgandesc ei cu adevarat. Cat despre faptul ca rusii is porci cand is beti, aflati va rog frumos ca si nemtii is porci la bautura. Sarumana si Sandu !
Si cum ramane cu Rusia Kieveana ? Io stiam ca ucranienii is tot rusi. Iote na, pula Marioarei !
Raj
în fața băuturii nimeni nu poate fi o barieră. La fel de porci/scroafe… japonezi,francezi,olandezi,italieni,americani,români,…șamd,la fel își bagă siringile-n vene,tot așa cad pe jos morți de beți/bete.,inclusiv,ruși ori nemți
Raj
că ucrainienii ar fi tot ruși,nu este chiar așa. Ucrainienii au ceva din Polonia,fiind sub tutelă și ocupație a polonezilor ptr.f.mult timp.
și limba diferă ,ucrainienii la votcă o poreclește Gorilka și-i spune „pidnos” iar rușii îi spun la votcă…
„podnos”
la fel ca românii,noi spunem pâine/pîine și moldovenii din Rep.Moldova…pâini/pâne !
“Mirosul sângelui” hrăneşte bestia din noi, primitivismul rămas bine înfipt în gene, indiferent cât de civilizvaţi ne prefacem că suntem astăzi. Acelaşi centru din creier este responsabil şi pentru faptul că ne plac filmele cu dezastre: vedem oameni murind, mulţi… asta înseamnă că am rămas mai puţini, deci sunt mai multe resurse pentru noi! La fel şi cu persoanele publice, pe care le-am urmărit ani la rând şi le-am invidiat, chiar dacă nu conştient, pentru hainele lor, pentru poziţia lor socială, pentru călătoriile pe care le făceau şi aşa mai departe. Undeva în străfundurile minţii, a existat mereu ideea că eram mai buni decât ei şi că noi meritam mai mult. Piticul din creier angajat pe postul ăsta, de a ne spune permanent că suntem mai tari şi mai merituoşi decât ceilalţi, trăieşte un moment de glorie când vede o persoană publică încătuşata. Jubilează de-a dreptul! N-avem ce să-i facem, lăsaţi-l naibii acolo, dacă fără el e mai rău? Dacă îl extirpăm şi ne trezim că l-am smuls cu tot cu fărâmele de respect de sine pe care le mai aveam, atunci ce ne facem?
Ah, şi când este vorba despre o femeie, lucrurile stau şi mai dramatic. Ale naibii creaturi, până mai ieri nu scoteau nasu’ din cratiţă şi din făraş, acum vor să ne conducă ţara??