Ana Barton
  • Căprării
    • Epicderma
    • Drumult
    • De la Ana la caiafe
    • Viituri de scriituri
    • Samizdat
    • Ospecioi
    • Copilege
  • Parcă eu știu cine sunt…
Ana Barton
Reading now
Lenuta Acsinte

Ce mizerie la casa asta?!

Aug 07, 2014
Rada mov

Bot de înger

Aug 06, 2014
Agresivitate

Băga-mi-aş?

Aug 04, 2014

Femeile nebune

Aug 03, 2014
Pictura rupestra neolitica

Sesamică, ăupăn tencuiala, mă!

Iul 31, 2014
Fatadelametrou acsinte

Dar mie-mi dai?

Iul 29, 2014
Hedy Lamarr

Orga(ni)sm

Load more

Ce mizerie la casa asta?!

Epicderma de Ana Barton / 8 august 2014
next
Use ← → keys to navigate
  • A+ A-

Era mică, vioaie, chiar dacă făcută pe-un calapod de dulăpior. Cu părul alb, prins în cozi adunate cu ace mari, păr fost negru, se mai vedea prin creştet urma, şi cu pielea smeadă. Cu limba vârtoasă chiar şi când nu era a ei din neam. Să fi avut vreo şaizeci de ani, asta după ăia şapte de când o ajuta pe Ruxandra la curăţenie. Intra-n casă ca din senin, îşi înfigea mâinile-n şoldurile zdravene şi trântea: „Ce mizerie la casa asta?! Aşa lăsat io?“

Şi se-apuca de dereticat iute şi cu spor, suduind în tot timpul şi aruncându-le stăpânilor casei priviri omorâtoare. Din pricina asta, Ruxandrei îi crescuse un sentiment de vinovăţie care nu semăna cu niciun altul. Şi cum Lenuţa venea o dată pe săptămână, joia, de marţi-seara, Ruxandra se-apuca de curăţenie. Căuta şosete pe sub paturi, schimba aşternuturile, spăla pervazurile şi gresia din baie. De fiecare dată, spera ca Lenuţa să fie mulţumită sau, oricum, ceva mai puţin supărată. Dar nu-i ieşea niciodată.

Ştia prea bine că femeia pentru asta era plătită, să facă ea curăţenie, nu armată cu ei, dar asta n-o-mpiedica să tremure de frică în faţa suliţelor pe care le-arunca menajera: „Nu e ruşine la voi? Două fete mari în casă! Ăsta-i aragaz? Da’ pă glinda asta ce-i? La doamna Simiona e curat, nu e ca aicea!“. Şi-apoi ofta şi aranja lucrurile cum trebuia, adică aşa cum voia ea.

Lenuta Acsinte

Foto: Costică Acsinte

Lenuţa se măritase la 14 ani cu un frizer care-o lăsase destul de repede, c-avea gura mare şi vintrea aprigă prin vecini. Dar ea nu-l vorbea niciodată de rău, dusese viaţă de doamnă cu el, chit că scurtă, c-avea frizerie în anii ’60 pe Calea Victoriei fiindcă încă se mai putea. Era mandatar. Pe urmă, îl luase pe unul cu care trăise rău, dar căruia-i făcea cu sfinţenie toate pomenirile.

Dar pe-astea le povestea când găta curăţenia şi sfada, îi ierta pe stăpâni c-o juma’ de gură şi numai pentru ziua aia, se-aşeza pe scaun în bucătărie şi-şi aştepta cuvenita ţuică de după. Ruxandra îi ţinea companie, acultând-o în nădejdea c-o îmbuna-o până la urmă şi s-o vindeca şi ea de vina de-a nu fi la-nălţimea aşteptărilor Lenuţii. Însă după ce-şi termina treaba, Lenuţa n-o mai certa deloc, retrăgându-se-n ale ei ca un fluviu-n reflux, cuminţită şi lăsând-o pe femeia din faţa ei să creadă c-ar putea fi o speranţă de potolire:

„Auziţi, doamna Ruxandra? I-am făcut lu’ bărbatu-meu o pomană frumoasă cum nu s-a mai văzut, două sute de sarmale, cozonac, vin, colivă, fir-ar sufletu’ lui al dracu’, că m-a ţinut numai într-o bătaie toată viaţa. Da nici io nu tăceam: el dădea, şi io ziceam. Toată lumea dă pă stradă a zis c-aşa pomană frumoasă n-a mai pomenit. Şi mă ştii cumsecade, da? Am invitat-o şi pă prima lui nevastă, da, nenorocita aia, fir-ar pielea ei a dracului, c-am zis să fie primit.“

Alte creierisme:

  • Întâi se aprinde o lumină mică…Întâi se aprinde o lumină mică…
  • Vidange moi, mon amour!Vidange moi, mon amour!
  • (Ne)potriviri(Ne)potriviri
  • Bețivu’ cu lavandăBețivu’ cu lavandă
  • Fenomenul „Numai tu, Vasile“Fenomenul „Numai tu, Vasile“
Facebook162
Twitter0
Google+0
LinkedIn0
Pinterest0
Tags: barbat, casă, cearta, curatenie, femeie, menajera, pomana, suflet, vinovatie

6 comentarii

  1. Manuella / 8 august 2014

    Femeia asta seamănă cu Anica lui Raj! :)

    Reply
    • Ana Barton / 9 august 2014

      Aşa e, Manu. :)

      Reply
  2. Dan / 8 august 2014

    Lenuța era ceva neam cu Fraulein din Cuibul de viespi?

    Reply
    • Ana Barton / 9 august 2014

      Nu era, Dan. :)

      Reply
  3. Io* - Jupiter's DeMoon / 11 august 2014

    Lady Bayrton,
    Am citit undeva o cimilitură tare inciotată: „The world more open”; așa tare am căzut pe gânduri că mi-am fracturat la dublu mixt țurloiului drept.

    Da’ apoi m-am prins* la meșteșug fincă mi-o zâs mia** o Vestală a Durerii*** că astă gâcitoare neîntrebătoare vra să-nsămne că poclăul ista virtual s-asamănă la felișagul curților principilor și cu bolboroselile zmintite ale pochilor****, adicătelea îi strașnic loc de pierzanie deșartă în deșertul Negev, mai ales pentru ciia ce pun mutrița la meșteșugul de iscodeală scornit de Țuchenberg – jidovul amăgitor.
    Apăi, atunci dacă tot îi rost de gâtuială voluntar asumată și pe degeaba, ti rog Lady Bayrton să-mi țâi șî mia un ucaz de piar neobrăzat:

    „VÂND BLĂSTĂME ECUMENICE, NEPÂNGĂRITE DE PĂCATUL CALCHIERII MAIMUȚĂREȘTI!”

    Overview:
    Vro doo duzini încălate, cu specific forestier, numa’ bune de zvârlit în capu’ la pădureții ReNePiști, [5] de-o scornit în epruvetele [6] bestiariilor genetice ditamai căpcăunul gimnospermelor – gâzoaba austriacă împuțâtă, pre numele ei ce-ar fi trebuit să-l poarte în ceaslovul lui Chuck Darwin – „ Barzaunus austrianus hulpavus hapsânus”

    Specifications:

    Quoted from user-manual:
    „Toate-s incantanții genuine, de la mama lor de acasă, realizate în nanotehnologie specifică futișagului de mamuță. Au la bază rețept tradițional bukowinean, înregistrat la Briusel, bazat pe Biserici și Dumnezei din partea chretiană a ritului pravoslavnic, împreună cu Cruci și Christoși din megieșia catolică, cu supliment Pascal neoprotestant, bașca niscai mirodenii aduse de beduinii muslimi tocmai din Chitai și dospite molcom în povara cocoșată a dromaderelor.
    Pot fi folosite acătării, fără prelucrare termică și numai prin directă țintire lubrică în sama preaiubitelor și preasfintelor mume născătoare de hapsâni [7] pădureți-drujbiști.”

    Înscriere și comenzi online:
    Pofticioșii să lese un graffiti mâzgălit pe gardul frumos fărbuit pe dinafară (sic!) a lu’ Cucoana Bayrton.
    Însă grijă mare să nu s-atingă vrunul de tarașii gardului, ca să declanșeze p-ormă alarma fiscală. Doară se știe că s-o-mpomântenit în Rroemenica Saudită censul, boierescul, taxa pe albinărit, fumărit și taxa pe tarașul gardului; tare mă bate gândul [8] c-or să scornească aiștea și taxa pe respirat, pârțâit, gândit, înjurat și blăstămat.
    P-ormă iute o să se ițească țopârlanii ceia de la fisc care să vie în fața Cucoanii să pocnească din încuietoarea genții ca să-i ieie foncierea poprindu-i galbinii ce i-o câștigat neguțătorind lapte dulșe de muliere, sau să-i pună sechestru asigurator pe culoarea roșă a inimii înflăcărate ca de liubovnică vocațională.
    Dar nu de Cucoana Bayrton îmi frământ Io* acuma grijile, că Iea e fată mare, vaccinată și cu armata făcută ș-o ști ea să se descurce cu jupuiții de la fisc.
    Mia ** mii ** îngrijorare de epiderma propriului kur, ca să nu mă prinză chitroșii istia de perceptori precum că n-am înregistrat la primărie alambicul de blăsteme și p-ormă o să mă puie să plătesc acțiza la jinars începând de la Buramista încoace, pe duhan – de la Jean Nicot până amu’ și pe toată nafta ce-o trambalat-o Găzarii pe drumul lor (din capitala guberniei Miticilor pocniți cu leuca-n cap și scăpați la botez în creștet, pe dușumeaua basilicii.)

    Așa că,
    măi oameni buni,
    nu fiți nebuni,
    dați mâncare la găini,
    că găinile ne dau nouă
    lapte, carne, brânză, ouă.

    Rog seriozitate și confidențialitate deplină a tranzacțiilor.
    Comenzi online pe gardul cucoanei Bayrton, că mă gândesc Io* căCucoana Bayrton nu-i așa de chitroasă și împetrită la inimă ca scriitoriceasa aceea cu țâfna nasului cârn ațintită la zenitul solstițiului de vară. (you know, my imprudent readers –zgripțuroaica ceea ce m-o acuzat că voiesc să șutesc din celebritatea impresionantă a cvasianonimelor răzuitoare de palimpseste).

    Mulțamescu-i Cucoanei Bayrton pentru găzduială, paharul de apă și lingurița de șerbet.
    Plecăciune adâncă, Cucoană!

    –-
    * Concurs inopinat de istețime, bazat pe serii progresive Raven, aidoma celor de la testele Mensa: Io* m-am prins mai iute ca cele două oale cu chișleac de-s aburcate pe cuptior îndărăptul hogeagului.

    ** mia, mii, îmi, mi, mi-, -mi, -mi-, = declinările genitale ale prenumelui personal Io*

    ***
    .- …. – / .- …. – / … .. / .–. .- .-. / .–. .- .-. / .–. .- .-. /
    .–. .-. .. .–. – -. .. -….- – .. -….- .- … / .–. ..- .-.. .- -….- -. / -.-. ..- .-. /
    … .. / -.-. – .- .. . .-.. . / .. -. – .-. . / – .- … . .-.. . /
    … .- / … .. – – .. / –. ..- … – ..- .-.. / .–. ..- .-.. .. .. / – . .-.. .

    **** „Curțile principilor sunt ca preoții: ele nu îți dau altceva decât apă, vorbe și fum”
    Leo dă la Vinci – italian renaissance mynelist

    [5] Moment poetic. Din lirica popoarelor, astăzi vă prezentăm hăulitura ReNePistă:
    „Doamne, nu îmi da salar’
    Numa’ fă-mă pădurar!”

    [6] știi matali cosoteala cu mamicile, dublele și simplele din arameică, doară ț-ai dat meșteșugul tâmpelnic pe kabbala ioturilor;

    [7] Bancul cu sânii la moldoveni îi prăfuit. Da’ vre’ careva să știe bancul cu „hapsânul”? Dar acela cu „capcana”?

    [8] Remediu alopat reciporc: Bate-l și tu pe el!

    Reply

Spune-te aici: Anulează răspuns

COMANDĂ ONLINE










Articole recente

  • Radine
  • Patru oameni și o vacă
  • Loteria magică
  • Bucurări
  • Tanti

Categorii

  • Arte
  • Copilege
  • De la Ana la caiafe
  • Dialogos
  • Drumult
  • Epicderma
  • Fara categorie
  • Gânduri în picioare
  • Opinie
  • Ospecioi
  • Risipite
  • Samizdat
  • Viituri de scriituri

Comentarii recente

  • Primele trei litere în Cizmuliţe cu usturoi
  • Alexandra în Bucurări
  • Elena în Bucurări
  • bConnected în Lăsați copiii să se spună, fraților
  • Diana în Lăsați copiii să se spună, fraților

Blogroll

  • acestblogdenervi
  • Casa jurnalistului
  • Catchy
  • Chinezu'
  • Dan Alexe
  • Deepseastories
  • Iulicika's Blog
  • Lorena Lupu
  • Marilena Guduleasa
  • Mircea Goia
  • Oraşul din palmă
  • Pistolul cu buline

Arhivă

  • iunie 2021 (1)
  • mai 2021 (1)
  • aprilie 2021 (1)
  • decembrie 2020 (1)
  • august 2020 (1)
  • mai 2020 (2)
  • martie 2020 (1)
  • decembrie 2019 (3)
  • octombrie 2019 (1)
  • august 2019 (1)
  • iulie 2019 (1)
  • iunie 2019 (3)
  • martie 2019 (1)
  • februarie 2019 (1)
  • ianuarie 2019 (2)
  • decembrie 2018 (3)
  • noiembrie 2018 (2)
  • octombrie 2018 (2)
  • septembrie 2018 (3)
  • august 2018 (2)
  • iulie 2018 (3)
  • iunie 2018 (3)
  • mai 2018 (1)
  • aprilie 2018 (1)
  • martie 2018 (4)
  • februarie 2018 (8)
  • ianuarie 2018 (6)
  • decembrie 2017 (8)
  • noiembrie 2017 (2)
  • octombrie 2017 (4)
  • septembrie 2017 (7)
  • august 2017 (6)
  • iulie 2017 (1)
  • iunie 2017 (7)
  • mai 2017 (9)
  • aprilie 2017 (10)
  • martie 2017 (4)
  • februarie 2017 (6)
  • ianuarie 2017 (8)
  • decembrie 2016 (5)
  • noiembrie 2016 (3)
  • octombrie 2016 (5)
  • septembrie 2016 (5)
  • august 2016 (10)
  • iulie 2016 (6)
  • iunie 2016 (8)
  • mai 2016 (9)
  • aprilie 2016 (10)
  • martie 2016 (11)
  • februarie 2016 (8)
  • ianuarie 2016 (13)
  • decembrie 2015 (7)
  • noiembrie 2015 (10)
  • octombrie 2015 (12)
  • septembrie 2015 (13)
  • august 2015 (11)
  • iulie 2015 (12)
  • iunie 2015 (12)
  • mai 2015 (10)
  • aprilie 2015 (12)
  • martie 2015 (21)
  • februarie 2015 (15)
  • ianuarie 2015 (20)
  • decembrie 2014 (18)
  • noiembrie 2014 (11)
  • octombrie 2014 (11)
  • septembrie 2014 (14)
  • august 2014 (18)
  • iulie 2014 (10)
  • iunie 2014 (16)
  • mai 2014 (24)
  • aprilie 2014 (29)
  • martie 2014 (7)
  • decembrie 2013 (4)

Etichete

ajutor barbat barbati bucurie bunica carte casatorie casă copii copil copilarie dragoste drum durere educatie familie femei femeie film frumusete istorie literatura lumina mama moarte oameni om parinti politica poveste prietenie profesori relatie relatii Romania scoala societate Spectacol speranta suferinta suflet tata teatru viata viitor
Copyright © 2022 by Ana Barton.