Eu chiar nu te-nţeleg pe tine, Ană. De ce mai stai aici? Te-ai gândit vreodată ce bine ţi-ar fi dacă ai pleca? Îţi dai seama cum ar fi să fii respectată, să-ţi fie recunoscută munca, să fii preţuită pentru ea? Lucruri simple, Ană, pe care tu nici nu le iei în calcul. Stai aici şi te chinui şi, ce e cel mai rău, nu zici nimic. Eu, când mă uit la tine, aş puta să jur că eşti icoana fericirii şi împlinirii. Nu mai sta aici, du-te unde efortul este răsplătit în bani, nu-n zâmbete.
Mă, Titus, cum naiba să-ţi spun eu ţie, mă? Nu vreau să plec. Întâi, mereu mi-a fost frică să trăiesc în altă ţară. Nu ştiu exact de ce, nu pot pune degetul pe locul vulnerabil, dar asta e situaţia. Cred, adică sunt obligată să accept evidenţa asta, că sunt foarte legată de pământul ăsta, de tot ce-nseamnă el pentru mine, chiar dacă, în afară de familia mea şi de prietenii mei, nu ştiu cu exactitate ce-nseamnă. Apoi, ce ştiu eu să fac e legat indisolubil de limba mea, deci, de ţara mea. Am făcut alegerea asta când am început facultatea, neluând deloc în calcul vreo eventuală plecare. Am ales ce mi-a plăcut, mă. Şi, da, acum plătesc pentru asta. Acum, sunt, auzi glumă amară, supracalificată, mă, şi de-aia nu-mi găsesc de lucru în ţara mea. Şi, da, mă doare, Titus, dar nici acum nu mă gândesc să plec, probabil tot de frica dezrădăcinării, nu e vreo calitate neplecarea asta a mea. Altfel, eu cred că am de făcut multe în ţara mea, înţelegi tu? Chiar dacă n-ar mai crede nimeni în afară de mine asta, eu tot ştiu şi simt că am rost pe lume doar în ţara mea, că ea, chiar dacă nu ştie, are la rândul ei nevoie de mine.
Să ştii că eu te-nţeleg, chiar dacă te-am luat pe sus cu plecarea şi realizarea financiară, başca respectul, care nu e deloc lucru puţin. Că doar şi eu m-am întors, m-am însurat, am făcut copiii, îi cresc aici. Poate mie mi-e mai uşor să mă gândesc că ţi-ar fi bine să pleci fiindcă eu am trecut prin asta. Am plecat din ţară de foarte tânăr şi-am mâncat multă pâine de-a strănilor. Ană, eu sunt bucătar, vidanjor, am fost paznic la bordel, femeie de serviciu, referent, secretar de campanie şi librar la Humanitas – pe astea trei, pe ultimele, am avut plăcerea de a le practica în România. Şi, după toate „funcţiile“ astea, dă-mi voie să cred că nu există ceva ce nu pot învăţa să fac, iar acum mă refer la meserii, Ană, nu la profesiile vocaţionale.
În Spania, am stat mut foarte puţină vreme, a trebuit totuşi să-nvăţ limba. Îl luam pe unul cu mine, să mergem să cumpărăm de mâncare. Şi ăsta mă ducea la un mecdraiv. Mi se părea fascinant să-l văd pe tâmpitul ăla, căruia-i luam o sticlă de vin de câte ori mergea cu mine să-mi iau mâncare, cum vorbeşte cu un stâlp. Pe urmă, cluburile. Nu mă băga nici dracu-n seamă şi vezi bine că nu sunt urât nici acum, darămite atunci. Aşa c-am învăţat limba. Aşa a fost şi cu franceza, greaca şi italiana. Nu-ţi imagina că ştiu limbile astea la un nivel înalt, dar mă descurc mai mult decât onorabil.
Foto: Costică Acsinte
M-am întors în ţară şi ce mi-am zis eu? Să-mi termin şcoala. Şi uite cum dau eu bacul şi iau zece la română, la oral, fac două lucrări mişto rău la scris şi vine ziua matematicii. Mă uitam pe tablă, Ană, şi nu-nţelegeam semnele, pricepi tu? Nu ştiam nici ce mi se cere. Era chineză. M-am gândit să plec, dar aşa rău îmi părea de celelalte materii la care făcusem atât de bine. Mă uit la fata din faţă şi văd că scrie de zor. O las în pace până ia săraca o pauză. Atunci, o bat pe umăr şi-i zic: „Îmi faci şi mie de-un cinci, te rog frumos?“. N-a zis nimic, s-a apucat să scrie, eu îmi strângeam instrumentele şi numa’ ce-o văd că se-ntoarce, îmi pune ciorna pe bancă şi mă salvează. Am scris rapid ce mi-a dat ea, m-am ridicat şi-am dus lucrarea. Profesoara de la supraveghere zice: „Dar nu mai aşteptaţi puţin? Nu verificaţi lucrarea?“. I-am zis că-s sigur de lucrare, am dat „Săru’ mâna!“ şi-am plecat. Ce să verific, Ană, când eu nu-nţelegeam nici ce scrie pe tablă?
Am fost responsabil de evenimentul de lansare al cărţii „Zbor în bătata săgeţii“, a lui Patapievici, în oraşul meu. Practic, eu am făcut întregul eveniment, că nu-l cunoştea nimeni pe Patapievici în urbe. Asta era în vremea când consumam eu literatură. Eu nici n-am acumulat şi nici n-am emanat atâta cultură ca alţii, Ană. Dar pe când eram librar aveau ăştia de la depozit cărţi la reducere şi umpleam genţi. Când venea ziua de salariu, ştii tu, cuvânt din patru litere, alege-l tu pe care-l vrei, că tot aia-nseamnă. Da, mă, dar aşa i-am cunoscut pe Ionesco, pe Cioran, pe Noica. Eu şi cu Nucu boschetarul, Ană. Ăsta dădea pe cărţi toţi banii pe care-i făcea.
Dar ceva tot nu ştiu să fac. Nu ştiu să spăl, adică n-am spălat în viaţa mea. Nu mi-au plăcut niciodată aspiratorul şi maşina de spălat ca obiecte. Urăsc şi acum aspiratorul, iar pisica mea mă aprobă.
Cum poate cineva sa urasca aspiratoru, dna Ana si in + pisica sa fie de acord cu aceasta ? Io cand dau cu aspiratoru, juisez. Azi dimi la penny, o profesoara de lb. franceza maritata cu un copil mic la gradi, posesoara de tico si 2 sani ca doua mere, se certa cu sotu ei, operator la centrala nucleara, ca nui dadea voe ei sasi cumpere o ciocolata cu 85 % cacao. El castiga mult si ea putin, d`aia. In + sotu ei nu este din vorba lu masa, care e o soacra scarboasa. El are o scoala tehnica si ia zis odata ca se caca in facultatile ei, ca nu castiga cat el. In + vorbeste si agramat asa cum scriu io peicea, nu suporta muzica clasica ca ea, ci doar manelele. Cand a luato sa purtat cu ea mumumu, respectiv lugulugu, pance sa vazut cu certif. de cas. Pe profa o curteaza 1 inginer extrem de frumusel, edu si cu bani, dar ea il refuza constant, ceeace ma face sa crez ca nui normala la dovleacu ala frumosu. Io daca as fi nevasta osandita , mas babardi in draci. Alantaeri fimea a scapat pe jos o moneda sw 10 bani si na catadicsit sa se aplece dupa ea so ridice. Az cand am fost cu ea la billa, cand sa ajung la casa am dat drumu pe sest la o moneda de 10 bani si mam aplecat sio cautam frenetic printe picioarele barbatesti si de dama care se aflau la rand. Lumea sa dat laoparte crezand ca mia cazut verigheta sau alt lucru de valoare. Am gasit moneda si am ridicato triumfator. Am intrebato pe fimea daca crede ca mam facut de cacat si a zis ca da. Ce primar aveti in sect. dv., dna Ana, sarumana si coatele ?
Dna Ana, sarumana, briceagu si toporu, va rog sa precizati ca dnu Titus nu-s dnu eu, de oarece: 1. iubesc aspiratoru, stiu sa spal, iar in 79 cand am dat bacu am luat 8 la lb. romana. La George Bacovia actualmente Ferdinand I, nu lua nici dracu 10 la bac. Cei care luau 6 la Bacovia, erau de 1) la alte licee mai putin pretentioase. Stiati ca azi dra Nora sia lovit masina ? Sau sia lovit iubitul, nam inteles bine la tel. …
Nu carecumva dnu Titus e domnu L cu care am vorbit io oleaca atuncea la tel. ? Nu stiu de ce, dar asa samtz io. Va pup orizontal si vertical pe frunte + nasuc !
Da, Raj. El este. Cel cu care am vorbit noi amândoi.
Dna Ana, sarumana, sosetele si biftecu, mai adineaoarea am vut pt. ca sa intru pe blogu drei Nora cu bretonu ei cu tot si scrie ca e suspendata, cont suspendat careva sa zica. Voiam sa-i zic sa nul mai pocneasca pe iubi a lu dansa cand acesta refuza sa se duca la meci, dupa care la carciuma cu amicii , in centru vechi al capitalei. Centru vechi, amici noi, iubita noua daca e sa tinem cont ca dra Nora are doar 29 de ani, in timp ce dv. aniversati azi 38 de ani ca-i ziua dv. de nastere, chestie pt. care va urez un LA MULTI ANI zgomotos, cu artificii, petarde, foetaj si tort cu etaj. Va rog sami permiteti ca macar azi de ziua dv. de nastere sa va pup pe gurita, dar numa prin parbriz ca iar va rupe dnu Narcis perinul, ca are de ce sa fie gelos foc + para, ca are asa cucoana frumoasa in asternut. Va pup cu mult drag si va urez multa sanatate si atentie la trigligeride, ca dupa varsta de 38 de ani incepe ridurile si analizele naspa.
Îți mulțumesc din tot sufletul și-mprejururile lui, Raj. După 38? Păi, la 42, eu sunt deja moartă.
Ce bine-i sa fii paznic la bordel ! Poti pt. ca sa te babardesti cu reducere sau chiar gratis….
Dak a fost si vidanjor, insamna co sa aiba noroc in viata . Cand scoti cacatu, vrand-nevrand, mai mult nevrand, iti mai sare si cate 1 strop de fecale cu cacat, in gura. Asta daca mananci cand vidanjezi, astfel cavitatea bucala fiind deschisa in urma masticatiei alimentelor…
Stiati ca dra Nora si-a pocnit masina si iubitul in parcare ?
Ce ne facem noi cu Nora, suflete?
Preaviolentă.
Inca odata LA MULTI ANi cu bucu, cu sana !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Sana o beui, bucu în exces.
Si mie mi-e usor sa le spun oamenilor sa plece, Ana. Ca si eu am plecat. Apoi imi dau seama ca lor nu le e usor. Prietenii mei au familii, parinti, copii. Si e greu cu dorul. Eu am doar frate. II e mai bine daca sunt plecata decat daca as fi langa el. Ca nu-i tine de foame prezenta mea. La fel cum nici dragostea nu tine de foame, dar asta e alta poveste